Consilii judetene

    Consiliul Judeţean MEHEDINŢI, ROMÂNIA


    Jud. Mehedinţi, Drobeta-Turnu Severin


    Str. Traian  nr.89


    Tel.: +40 372 521.113; +40 372 521.114; Fax: +40 372 521.112


    www.sejmh.ro


     


    CUVÂNT ÎNAINTE


    Pământ străvechi, mărginit de Dunăre şi munţi, judeţul Mehedinţi cu forma sa de amfiteatru antic se dovedeşte a fi un adevărat spectacol în aer liber, o simfonie a armoniei dintre culoare, fluviu şi munte, o îngemănare perfectă între sălbatic şi uman, între vechi şi nou, între trecut şi prezent.


    Cred că pentru orice nou venit în Mehedinţi, descoperirile ce le va face, îl vor transpune într-o altă lume demult creată şi parcă neatinsă de om, într-un minunat şi miraculos colţ de ţară, îl vor face să se simtă chiar şi pentru câteva ore aparţinător al acestor locuri.


    Acesta este Judeţul Mehedinţi, aceasta este Ţara Mehedinţiului!


    Preşedinte  C.J. Mehedinţi,


    Marius BĂLU


     


    INFORMAŢII GENERALE


    AŞEZARE


    Judeţul Mehedinţi este situat în partea de sud-vest a României, pe malul stâng al Dunării.


    VECINI


    Nord - Judeţul Gorj; Sud - Dunărea, Judeţul Dolj, Republica Serbia şi Republica Bulgaria; Est - Judeţul Dolj; Vest - Judeţul Caraş-Severin.


    SUPRAFAŢA


    4.933 Km2, aproximativ 2,1% din teritoriul României.


    POPULAŢIE


    296.609 locuitori.


    ORAŞE


    Drobeta Turnu-Severin, municipiu reşedinţă de judeţ; Baia de Aramă; Orşova, municipiu; Strehaia; Vânju Mare.


    RELIEFUL


    Mehedinţiul este doar un judeţ, dar are geografie cât pentru o ţară întreagă. Este sub forma unui amfiteatru dispus în trei trepte distincte ce coboară de la nord-nord-vest la sud-sud-est. Astfel treapta montană, din vest şi nord-vest flanchează Cerna şi malul stâng al Dunării - Munţii Mehedinţi (cu vf. lui Stan de 1.466 m, având forme carstice), şi din sud-est Munţii Almaj (culmi domoale, împădurite). Aici este defileul Dunării de la Cazane, cu înălţimi ce abia depăşesc 50m. Urmează treapta mijlocie, Podişul Getic (un culoar depresionar, Dealurile Motrului şi câmpia înaltă a Bălăciţei, între 700 - 200m) şi în sud-est cea mai joasă treaptă Câmpia Blahniţei - cu terasele Dunării şi văile largi ale Drincei şi Blahniţei, cu altitudini între 200-40 m) şi Lunca Dunării.


    CLIMA


    Este temperat continentală, mai blândă decât în restul ţării, resimţindu-se influenţele submediteraneene, cu ierni mai umede şi blânde şi toamne mai ploioase, precipitaţiile fiind bogate, cu vânturi dinspre vest şi nord-vest.


    CURSURILE DE APĂ


    Sunt dominate de Dunăre şi afluenţii săi pe care îi colectează, Cerna, Topolniţa, Blahniţa, Drincea, iar extremitatea estică este drenată de Motru (cu afluenţii Coşuştea şi Huşniţa), la rândul său, afluent al Jiului.


    OBIECTIVE TURISTICE


    Judeţul Mehedinţi, pământ străvechi mărginit de Dunăre, este simbolic un loc cu toate caracteristicile geografice şi de relief ale României.


    PEŞTERI


    Peştera Topolniţa, una dintre cele mai mari peşteri din ţară, are o lungime a galeriilor de 25 km. Peştera Topolniţa reprezintă un complex de galerii şi culoare dispuse pe mai multe etaje ce se întretaie şi se suprapun în spirale, puţuri şi sifoane. Numeroase lacuri, sclipind ca gheaţa la lumina lanternelor, întrerup pe alocuri cursul subteran al apei, sporind frumuseţea peşterii. Pe întreg parcursul peşterii se întâlnesc galerii ornate cu stalactite şi coloane, cu stalagmite, lumânări, ghirlande, draperii, baldachine şi valuri translucide din calcit imaculat. O astfel de galerie este Galeria Racoviţă foarte bogată în formaţiuni de calcit, în care unele zone, ca Pădurea de Lumânări sau Lacul de Cleştar fiind de o rară frumuseţe.


    Peştera Epuran, cu o lungime de peste 3 km, are galerii dispuse pe două etaje, unul superior, fosil, şi altul inferior, activ. Peştera este un complex de săli şi galerii, cu numeroase ramificaţii, cu blocuri de calcar prăbuşite. În Sala Urşilor se găsesc numeroase schelete de urs de peştera, fixate în decursul timpului pe planşeu cu cristale albe de calcit. Cea mai frumoasă zonă a peşterii este Galeria Comorilor, justificată prin bogăţia şi varietatea concreţiunilor. Peştera lui Epuran reprezintă, de fapt, partea cea mai nordică a Peşterii Topolniţei.


    Peştera Gura Ponicovei (în zona lacului Porţile de Fier 1 şi a defileului de la Cazanele Mari) cu numeroase galerii largi, etajate, conţine enorme blocuri de prăbuşire, resturi scheletice ale ursului de cavernă, reprezintă o rezervaţie speologică.


    Bulba (la 4 km sud-vest de Baia de Aramă), formată dintr-o reţea de galerii dispuse pe 3 niveluri, este greu accesibilă.


    CHEI ŞI DEFILEE


    Defileul Dunării de la Clisura Cazanelor – o succesiune de lărgiri şi îngustări („clişuri”) determinate de alternanţa rocilor. Din întregul defileu, zona Cazanelor este cea mai spectaculoasă. Aval de bazinetul Dubovei, pe o lungime de 3,6 km, se desfăşoară Cazanele Mari (3,8 km  lungime şi 200-350m lăţime). Calcarele din zona Cazanelor Dunării au favorizat dezvoltarea formelor de relief carstic: versanţi abrupţi, coline, numeroase peşteri (Ponicova, Veterani, Fluturilor).


    LACURI


    Porţile de Fier I, construit împreună cu vecinii sârbi, format în spatele unui baraj de beton având o înălţime maximă de 60 m, se extinde şi în judeţul Caraş - Severin şi chiar mai departe, pe teritorul sârbesc.


    Barajul Porţile de Fier II este construit în zona Gogoşu-Ostrovul Mare, în colaborare cu fosta Iugoslavie la 60 km în aval de Porţile de Fier I. Cele două lacuri de acumulare ce însumează peste 5 miliarde mc de apă constituie şi puncte de atracţie turistică prin frumuseţea peisajului malurilor, prin bogăţia floristică şi faunistică a acestora.


    REZERVAŢII ŞI MONUMENTE ALE NATURII


    Complexul carstic Zăton–Bulba cu:


    Podul natural de la Ponoare (Podul lui Dumnezeu), la 5 km sud-vest de Baia de Aramă, formă carstică unică la noi în ţară, reprezentată de o uriaşă boltă. Aceasta s-a format prin prăbuşirea pereţilor unei peşteri de mari dimensiuni, rezultând un peisaj inedit. Uriaşa arcadă de calcar, unică în ţară şi printre primele în Europa, are o lungime de 60 de m, cu deschiderea arcadei de 27 de m şi lăţimea de 9,70 m;


    Peştera Podului cu o lungime de 633 m, este originea Podului natural de la Ponoare;


    Lacul Zaton este unul dintre cele mai frumoase lacuri de origine carstică din ţară;


    Pădurea de liliac – este una din marile rezervaţii botanice din România, cu o suprafaţă de peste 20 ha, cuprinsă între altitudinile 485 -575 m. Aici au loc anual manifestări folclorice.


    Câmpurile de lapiezuri reprezintă cel mai valoros element al acestui complex, cel mai remarcabil câmp de lapiezuri din ţară. Acesta oferă un peisaj inedit prin ariditatea sa şi prin sculptarea adâncă a calcarului sub un înveliş impermeabil pe o suprafaţă foarte mare.


    Rezervaţia complexă Cazanele Mari şi Cazanele Mici este situată între Valea Ogradena şi pârâul Ogaşul Turcului, unde Dunărea străbate două chei grandioase, Cazanele Mari şi Cazanele Mici, separate de bazinetul de la Dubova.


    Alte rezervaţii şi monumente ale naturii: Pădurea Stârmina de la Hinova, formată din plantaţii de salcâm ce cresc pe terenuri nisipoase, Izbucul Izverna.


    VESTIGII ISTORICE


    Podul lui Traian de la Drobeta Turnu Severin, construit peste Dunăre, din ordinul împăratului Traian, de celebrul arhitect al antichităţii, Apollodor din Damasc în 105-105 DC. Este un pod de mari proporţii care a înlesnit trecerea romanilor în vederea cuceririi Daciei. Astăzi se observă doar piciorul de pe malul stâng al Dunării.


    Ruinele castrului roman Drobeta de la Drobeta Turnu-Severin, lângă Podul lui Traian, castru de mari dimensiuni ce avea rolul de a asigura dominaţia şi controlul romanilor la Dunăre, datează din sec. II – V, din vremea împăraţilor Traian, Constantin şi Justinian. Azi se mai văd urme ale camerelor de locuit, altarului, termelor, depozitelor.


    Alte vestigii istorice: Ruinele Cetăţii Severinului de la Drobeta Turnu-Severin, puternică cetate medievală, renumită în sec. XIII – XVI, Turnul lui Justinian (Turnul Theodorei) de la Drobeta Turnu - Severin (sec. VI), azi doar ruine, Ruinele Cetăţii romane Dierna de la Orşova.


    EDIFICII  RELIGIOASE


    Mănăstirea Gura Motrului din comuna Butoieşti, monument de arhitectură veche, întemeiată între 1512-1521 de Harvat, logofăt în vremea lui Neagoe Basarab. Biserica actuală a fost construită în 1653, în stil moldovenesc, de vornicul Preda Brâncoveanu. În prezent găzduieşte un muzeu cu obiecte religioase.


    Mănăstirea Strehaia, valoros monument istoric, ctitorie a lui Matei Basarab din 1645. Biserica a fost refăcută în 1690 de Constantin Brâncoveanu. Deţine picturi murale din sec. XVIII - XIX. A fost unul din punctele strategice ale mişcării din 1821.


    Mănăstirea Vodiţa de la Drobeta Turnu Severin, în cartierul Vârciorova, unul dintre cele mai vechi monumente de artă feudală românească. Ctitorie a călugărului Nicodim (1364-1370), a fost ridicată cu cheltuiala lui Vladislav I, domn al Ţării Româneşti. În secolul XVIII a căzut în ruină. În 1990 a început refacerea ei după modelul celei iniţiale.


    EDIFICII  CULTURALE


    Muzeul regiunii Porţile de Fier de la Drobeta Turnu Severin, cu secţii de istorie (peste 50000 de exponate privind bogatul trecut al ţinutului), etnografie, artă plastică, ştiinţele naturii (include şi un interesant acvariu).


    Cula lui Tudor Vladimirescu de la Cerneţi, muzeu memorial dedicat vieţii lui Tudor Vladimirescu, conducătorul mişcării revoluţionare din 1821. În această culă (casă întărită) au fost depozitate muniţiile utilizate în timpul revoluţiei.


    MONUMENTE  ŞI  STATUI


    Monumentul lui Traian din Drobeta Turnu Severin, cinsteşte memoria celui care a extins civilizaţia romană la nordul Dunării. Este realizat în 1906 de sculptorul D. Franassovici.


    Statuia lui Decebal din Drobeta Turnu Severin, în amintirea viteazului dac, care a preferat să se sinucidă decât să se predea cuceritorilor romani.


    Statuia lui Apollodor din Damasc din Drobeta Turnu Severin, îl omagiază pe celebrul arhitect care a trăit între 60 d.Hr.-125 d.Hr. şi a realizat una dintre cele mai mari construcţii ale lumii antice.


    Bustul regelui dac Decebal, sculptat în stâncă deasupra golfului Mraconia.


     


     


     


     


     

       
    Search engine TURISM ROMANIA ! Cazare Director web SEO Romania Afaceri si finante Agentii de turism div id="google_translate_element">