Consilii judetene

    Informaţii generale
    Oraşe
    Timişoara este reşedinţa de judeţ, are 311.440 locuitori, şi este unul din cele mai importante  centre urbane din ţară, al treilea ca mărime, numele său derivând de la Castrul Temesiensis (”cetatea de pe Timiş“), fapt curios, pentru că este  aşezat pe râul Bega. În judeţ mai sunt 9 oraşe: Lugoj, Buziaş, Deta, Gătaia, Făget, Ciacova, Recaş, Jimbolia şi Sânnicolau Mare.

    Obiective turistice
    Peşteri
    La Peştera de la Româneşti (la 13km de Făget) au loc, anual, concerte simfonice de rock şi jazz. Acestea sunt singurele concerte în peşteră din ţară şi printre puţinele din lume.
    Peştera “Stânca lui Florian“, lângă Tomeşti, (la 17km de Făget) este o peşteră mică lungă de numai 10m în versantul abrupt din dreapta văii Bega la 2m deasupra talvegului.

    Rezervaţii şi monumente ale naturii
    Mlaştinile de la Satchinez (la cca 25km nord-vest de Timişoara), interesantă şi pitorească rezervaţie ornitologică, denumită şi “Delta Banatului“ (mlaştinile largi, cu stufuri dese şi bălţi întinse dau aspectul unei mici delte). Vizitatorii pot admira coloniile de păsări care se cuibăresc în zonă,  multe dintre ele fiind specii rare, aflate pe cale de dispariţie (stârcul roşu, stârcul galben, egreta mică). Parcul Dendrologic de la Bazoş (la cca 15km sud-est de Timişoara, la 8 km sud de Remetea Mare) este o rezervaţie forestieră, de mare importanţă ştiinţifică. Beneficiind de un climat submediteranean, aici cresc arbori proveniţi de pe cinci continente.

    Alte rezervaţii şi monumente ale naturii: Locul fosilier Rădămăneşti, rezervaţie paleontologică, (la 10km nord de Lugoj), Sărăturile de la Diniaş, rezervaţie floristică, (la 25km sud-vest de Timişoara), Pădurea Cenad, Lunca Pogonişului, Pădurea Bistra, Pajiştea cu narcise Băteşti. De asemenea monumente ale naturii mai sunt şi Vulcanul Noroios de tip “grifon” de la Forocici pe Valea Matca, Vulcanul Stins Dealul Roşu dintre localităţile Lucareţ şi Şanoviţa şi Conul Vulcanic Şumigu din Câmpia Gătaia.

    Staţiuni
    Buziaş (la 34km sud-est de Timişoara, la 25km de Lugoj), staţiune balneoclimaterică permanentă pe malurile unui afluent al râului Timiş, între dealuri acoperite cu vii la 128m altitudine. Are un climat de câmpie, cu caracter de trecere de la cel continental la cel mediteranean, influenţat de mişcările atmosferice dinspre mările Mediterană şi Adriatică. Prin urmare, iernile sunt  scurte şi relativ blânde, cu medii termice în jur de 0°C, vara temperatura medie este de 21°C. Bazele de tratament ale staţiunii sunt dotate cu aparatură modernă:  instalaţii pentru băi calde de vană cu apă minerală, instalaţii pentru mofete, electro şi hidroterapie, acupunctură, gimnastică medicală. Turiştii pot vizita valoroasa colecţie de artă populară, precum şi parcul  staţiunii, de un farmec deosebit, cu o amenajare unică în staţiunile din România.

    Recaş
    Cramele Recaş sunt renumite pentru podgoriile sale, unde există un program de vizită a plantaţiei de vie pe dealurile însorite şi degustări oferite în cadrul unor mese servite în adâncul hrubelor vechi de peste 50 de ani.
    Tot la Recaş a fost amenajat un modern  teren de golf cu 9 găuri ce atrage numeroşi turişti din ţară şi de peste hotare.

    Lacul Surduc
    Zona de agrement a Lacului Surduc, amenajat într-un cadru cu valoare peisagistică ridicată, a determinat crearea unui microclimat cu funcţiune recreativă: agrement, sport nautic, pescuit, ştrand. Iubitorii de soare şi de apă dar şi cei care preferă drumeţiile în pădurile de fag sunt invitaţi să petreacă aici un sejur de neuitat .

    Vestigii istorice
    Bastionul Cetăţii din Timişoara este unul dintre puţinele fragmente care se mai pot vedea din cetatea de tip Vauban, ridicată de imperiali în sec.XVIII.  Bastionul, construit între 1730-1733, este format din ziduri masive de cărămidă şi a fost restaurat în 2010. Primăria Veche din Timişoara este una dintre cele mai însemnate clădiri ale sec.XVIII, impresionantă prin eleganţa liniilor şi armonia proporţiilor. A fost construită în stil baroc între 1731-1734. În pofida modificărilor ulterioare, se mai poate vedea imaginea vechii steme a oraşului.  Din ruinele cetăţii Ciacova (la 32km de Timişoara),  construită între 1390-1394, astăzi se mai păstrează un turn de apărare înalt de 30m-Cula Ciacovei. Casa prinţului Eugeniu de Savoya din Timişoara a fost  construită în 1717, deasupra intrării existând o frumoasă pictură murală. Prefectura Veche din Timişoara este o construcţie în stil baroc din perioada 1752-1754, cu faţadă bogat decorată. Alte vestigii istorice: Ruinele cetăţii Morisena de la Cenad (sec.X), Ruinele fortăreţei feudale de la Margina (sec.XVII, la 48km de Lugoj), ruinele fortificaţiilor cu val de pământ de la Corneşti formată din trei inele succesive, Sanctuarul Neolitic de la Parţa este vechi de aproximativ 6000 de ani şi este unul dintre puţinele din Europa complet restaurat.

    Edificii religioase
    Catedrala Ortodoxă din Timişoara, cu turle zvelte şi acoperişul frumos colorat, a fost înălţată între 1934-1946, ca o împletire a stilului bizantin cu cel din nordul Moldovei. Include un muzeu de artă medievală, cu o valoroasă colecţie de icoane. Catedrala Romano-Catolică din Timişoara, ridicată în stil baroc între 1737-1773, are cu o frumoasă decoraţie interioară.  Alte edificii religioase din judeţ: Mănăstirea Săraca din Şemlacu Mic (la 55km de Timişoara), comuna Gătaia, amintită documentar încă din 1270.  Mănăstirea Partoş (la 62km de Timişoara), comuna Banloc, întemeiată în sec.XIII, Catedrala ortodoxă sârbă din Timişoara (1744-1748), cu pictură de mare valoare, Sinagoga din cetate de la Timişoara (1862 - 1865), cu influenţe ale stilului maur, Catedrala ortodoxă din Lugoj (1759-1766), Biserica din lemn de la Povargina (la 5km de Făget).

    Edificii culturale
    Castelul Huniazilor din Timişoara a fost construit de Iancu de Hunedoara între 1443-1447 (pe locul vechiului castel ridicat de regele Carol Robert d\\\'Anjou). A fost restaurat în 1852, când i s-au adăugat elemente caracteristice Romantismului. În prezent este considerat cel mai vechi monument al Timişoarei. Azi găzduieşte Muzeul de Istorie al Banatului. Palatul Dicasterial din Timişoara, clădire monumentală ridicată între 1850-1854, în stilul Renaşterii italiene timpurii. Astăzi, găzduieşte Tribunalul Judeţean. Muzeul Banatului din Timişoara, înfiinţat în 1872, unul dintre cele mai vechi şi mai mari instituţii de acest fel din ţară. Cuprinde secţii de: istorie (care înfăţişează evoluţia vieţii în această regiune), ştiinţele naturale (care prezintă fauna şi flora Banatului, şi include o bogată colecţie de păsări, una dintre cele mai complete din România), artă (cu lucrări de pictură aparţinând şcolilor italiană, olandeză, flamandă,  germană, franceză şi românească, cu grafică şi sculptură),  etnografie (care înfăţişează cultura materială şi  spirituală a populaţiei româneşti şi a naţionalităţilor conlocuitoare: şvabi, maghiari, sârbi, bulgari). Alte edificii culturale: Castelul Regal din Banloc (la 45km de Timişoara), Palatul Episcopal Romano Catolic din Timişoara, construit între 1734-1752, în stil baroc, Muzeul etnografic la şvabilor din Giarmata (la 14km de Timişoara), Muzeul folcloristului Bela Bartok din Sânnicolau Mare, Casa memorială “Traian Vuia“ de la Traian Vuia (la 21km de Lugoj), loc natal al aviatorului şi inventatorului român (1872-1953), Casa muzeu a poetului german Nikolau Lenau de la Lenauheim (la 53km de Timişoara).

    Arta
    Instituţii de referinţă, pe tărâmul artei sunt patru teatre: Teatrul Naţional “Mihai Eminescu”, Teatrul German, Teatrul Maghiar “Csiky Gergely” şi Teatrul de păpuşi şi tineret “Merlin”, precum şi Opera Română şi Filarmonica Banatul.
    De asemenea iubitorii artelor pot vizita numeroasele galerii de artă şi atelierele artiştilor bănăţeni. Dintre aceştia, cel mai renumit pe plan internaţional este Ştefan Popa Popa\\\'s, cunoscut în întreaga lume prin caricaturile sale.


       
    Search engine TURISM ROMANIA ! Cazare Director web SEO Romania Afaceri si finante Agentii de turism div id="google_translate_element">