Consilii judetene

    JUDEŢUL BISTRIŢA NĂSĂUD

    Mărginit de judeţele Maramureş la nord, Suceava la est, Mureş la sud şi Cluj la vest, judeţul Bistriţa-Năsăud cuprinde pe o suprafaţă relativ restrânsă numeroase frumuseţi peisagistice dispuse într-un vast amfiteatru, format de cele două trepte majore de relief: munţii şi dealurile. Suprafaţa judeţului se desfăşoară pe 5.355 km/p şi înglobează zona de contact a Carpaţilor Orientali cu Podişul Transilvaniei, respectiv bazinul superior al Someşului Mare cu afluenţii săi, precum şi o mică parte din bazinul mijlociu al Mureşului. Elementele teritorial-administrative ale judetului sunt: municipiul Bistriţa – a cărui atestare documentară datează  din anul 1264, fiind un vechi burg săsesc şi un valoros centru istoric; trei oraşe: Năsăud – vechi oraş grăniceresc; Beclean – un oraş monoindustrial, Sângeorz Băi – staţiune balneoclimaterică pentru boli gastrice şi cu importante izvoare de ape minerale; 53 comune şi 248 sate. Populaţia judeţului este de 317.254 locuitori.

    Potenţialul turistic

    Bistriţa-Năsăud se numără printre judeţele cu un foarte bogat şi variat potenţial turistic, printre atracţiile sale evidenţiindu-se: staţiuni balneoclimaterice de interes naţional şi local; pitoreştile culmi montane ale munţilor Rodnei, Căliman, Bârgău, Ţibleş, Suhard, acoperite de întinse păduri şi cu un bogat fond cinegetic; numeroase rezervaţii ştiinţifice şi monumente ale naturii; monumente istorice şi de arhitectură; manifestări folclorice şi de artă populară renumite izvoare de ape minerale.

    Parcul Naţional Munţii Rodnei

    În cadrul Carpaţilor Orientali, masivul înalt al Munţilor Rodnei face parte din grupa nordică a acestora, cunoscută sub numele de Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei, fiind singurii munţi alpini din această ramură carpatică. Se întind pe un spaţiu vast, de peste 46.339 kmp şi prezintă aspectul unui masiv impunător cu flancul nordic abrupt, deasupra cumpenei dintre văile Vişeului şi Bistriţei Aurii, iar cel sudic, prelungit domol până la valea Someşului. Formele de relief glaciar ocupă un loc mult mai important decât celelalte tipuri de relief, prezentând creste alpine care urcă peste 2000 m, (Vf. Pietrosul, 2303 m şi Vf. Ineu, 2279 m), pitoreşti lacuri glaciare, trene de grohotişuri, terase înierbate, şi izvoare alimentând bogate bazine hidrografice. Importanţa acestei arii protejate se datorează atât geologiei şi geomorfologiei munţilor, cât şi prezenţei a numeroase specii de faună şi floră, endemite şi relicte glaciare. Munţii Rodnei oferă un potenţial turistic extrem de bogat pentru turiştii care iubesc drumeţiile, odihna în mijlocul naturii şi sporturile de munte, traseele montane omologate însumând peste 400 km lungime. Situată pe cursul superior al Someşului Mare, la poalele sudice a Munţilor Rodnei staţiunea cu regim permanent Sângeorz Băi (datată începând cu secolul al XVII-lea) dispune de numeroase izvoare de ape minerale bicarbonatate, clorate, sodice, calcice, magneziene, nămol mineral şi mofete. Apele minerale de aici rivalizează, din punct de vedere al proprietăţilor lor, cu cele de la Vichy (Franţa) si Karlovy Vary (Cehia) şi au efect terapeutic asupra bolilor reumatismale degenerative si diartritice.

    Parcul Naţional Munţii Căliman

    Masivul Căliman, măreţ edificiu vulcanic cu o suprafaţă de aproximativ 2000 kmp, constituie o uriaşă barieră andezitică situată între Moldova şi Transilvania, reprezintând cel mai mare masiv vulcanic din România (stins în prezent). Altitudinea şi originea vulcanică, crestele care urcă puţin peste 2000 m (vf. Pietrosul 2100 m), explică lipsa pasurilor de înălţime, partea cea mai înaltă constituind domeniul păşunilor alpine, cu izvoare abundente şi viaţă pastorală relativ dezvoltată. La poalele masivului, în afara Parcului Naţional, în vecinătatea deosebitei zone de atracţie turistică a lacului Colibiţa cunoscută şi ca Poarta Călimanilor, există  una dintre cele mai vechi şi mai bogate parcuri de vânătoare, Cuşma - Dealul Negru, de unde s-au recoltat, încă de pe vremea regilor, numeroase trofee europene şi mondiale de urs şi mistreţ.

    Munţii Bârgăului

    Ospitalieri şi ocrotitori  cu impresionante măguri vulcanice bogat împădurite, M-ţii Bârgăului constituie o unitate mai redusă ca suprafaţă (1500 kmp) dar mai ales ca înălţime, în comparaţie cu cei doi uriaşi ai nordului carpatic care îl străjuiesc, respectiv M-ţii Căliman şi M-ţii Rodnei. Masivul este cel mai populat dintre Carpaţii de Nord, satele de pe valea Bârgăului şi valea Ilvelor întinzându-se pe văi până spre poienile alpine. Aceasta se datorează şi celui mai străvechi drum comercial roman care prin Pasul Tihuţa făcea legătura între nordul Ardealului şi Bucovina şi a cărui urme se mai pot vedea şi astăzi. Prin zona turistică Piatra Fântânele - Pasul Tihuţa se pare că au trecut eroii din celebrul roman al lui Bram Stocker, “Dracula”, după legenda transilvană care a făcut înconjorul lumii, înfiorând milioane de oameni şi ca urmare pe locaţia unde se presupune ca a fost castelul îngrozitorul vampir, se înalţă azi hotelul “Castel Dracula”, construit în arhitectură medievală, punct de atracţie turistică vizitat anual de mii de turişti.

    Arii naturale protejate

    Peştera Tăuşoarelor

    Situată  în Munţii Rodnei, pe Izvorul Tăuşoarelor, peştera prin valoarea ei ştiinţifică poate fi rezumată la enumerarea câtorva fenomene: dimensiunea şi denivelarea ei (adâncime de peste –470 m, 19 km lungime), fiind una dintre cele mai adânci peşteri din România; cele mei frumoase cristale de ghips din peşterile României fiind vorba despre cristale de selenit curbate ce imită morfologic o floare (antodite); oase de Ursus spelaeus şi ursus arctos.

    Poiana cu Narcise

    A
    flată în Munţii Rodnei, pe versantul vestic al Vârfului Saca, la o altitudine de 1600 m, la 7 km de localitatea Valea Vinului se constituie printr-o arie apreciabilă, cu densitate mare narcise, situată la altitudinea cea mai mare din ţară (1600m), unde răsare această specie. În perioada de înflorire, poiana oferă o imagine inedită. Alături de narcise întâlnim aici Crucea pământului, Opaiţa multicoloră şi alte specii rare.

    Valea Repedea

    Valea Repedea din Munţii Căliman este o vale adâncă cu o lungime de 12 km, cu relief foarte variat ca înalţime şi morfologie, pe alocuri cu aspect de chei înguste, cu forme şi mărimi diferite, ce pigmentează versanţii acoperiţi de foioase în amestec cu molizi. Pe dreapta şi pe stânga văii apar numeroase formaţiuni erozionale – „ace”, „stâlpi”, „ciuperci”, „ziduri” şi stânci golaşe alcătuite din roci eruptive diverse, alcătuirea geologică înfăţişând turistului un peisaj încântător.

       
    Search engine TURISM ROMANIA ! Cazare Director web SEO Romania Afaceri si finante Agentii de turism div id="google_translate_element">