Consilii judetene

    CONSILIUL JUDEŢEAN PRAHOVA

    B-lvd Republicii, nr.2-4, Tel: 0244 - 514.545,
    514.820, Fax: 0244-596.669, 515.816, e-mail: cons_jud@cjph.ro, www.cjph.ro

    Cuvant Inainte

    Rostogolind apa istoriei pe aceste
    binecuvântate pământuri, suntem aici dintotdeauna, cu bucuriile şi necazurile
    noastre, cu năzuinţele de mai bine şi cu conştiinţa unei istorii din care ne
    tragem puterea de a merge mai departe. (…) Dorim să arătam, încă o dată, lumii
    întregi, că suntem un popor normal, cult şi civilizat, cu rădăcini trainice, cu
    tradiţii şi obiceiuri nealterate, cu credinţă în puterea şi în voinţa noastră”.
    Presedinte Mircea Cosma

    Scurt Istoric


    Prahova a constituit dintotdeauna un pilon de bază al perenităţii neamului românesc
    în spaţiul
    carpato-danubiano-pontic. Izvoarele arheologice atestă existenţa unei bogate culturi
    materiale şi spirituale din timpuri străvechi. Astfel, numeroase relicve din paleolitic
    s-au găsit la Târgşoru Vechi, Lapoş, Budureasca. Convieţuirea daco-romană şi
    procesul de formare a poporului român sunt bine ilustrate pe teritoriul
    judeţului Prahova atât prin obiectele de ceramicădacică din castrele romane, cât
    şi prin numeroase alte vestigii rămase de la legiunile romane. Prin poziţia şi funcţiile
    sale de placă turnantă pe harta Ţării Româneşti şi a statului naţional unitar român,
    Prahova a fost teatrul unor importante evenimente istorice, în care au fost implicaţi
    mulţi dintre domnitorii ţărilor române cum ar fi Mircea Cel Bătrân, Neagoe Basarab,
    Radu de la Afumaţi, Matei Basarab. Domnitorul care a înnobilat prin prezenţa şi
    opera sa judeţul Prahova a fost marele voievod Mihai Viteazul care, în 1596, după
    răsunătoarea victorie de la Călugăreni, şi-a stabilit Curtea Domnească la Gherghiţa,
    iar apoi în 1597, la Ploieşti de unde a pornit eroica acţiune de unire, la 1600,
    a celor trei ţări – Ţara Românească, Transilvania şi Moldova. Prima aşezare prahoveană
    atestată documnetar este Târgşor la 1413,  în vremea lui Mircea cel Bătrân, domnitor ce a
    construit aici o curte domnească şi o cetate.

    Prezentare Generală

    Având o
    suprafaţa de 4694 km, judeţul Prahova ocupa 2% din suprafaţa României. Ca o
    replică la înfăţişarea geografică a ţării, acest judeţ desfaşoară toate formele
    de relief importante: munţi, dealuri şi câmpii. În partea nordică se află şiruri
    de munţi având, în general, orientarea N-S, cei mai înalţi fiind Munţii Bucegi
    – cu Vf. Omu (2507 metri altitudine). Pe o suprafaţă relativ întinsă, Bucegii
    prezintă variate forme de relief: văi glaciare, chei spectaculoase săpate în calcare,
    pereţi formaţi din conglomerate pe care se practică alpinismul, bârne aeriene care
    fac posibilă parcurgerea unor pereţi abrupţi prin zone de un pitoresc inegalabil,
    forme ciudate datorate eroziunii diferenţiale aşa cum sunt ,,Babele”, ,,Sfinxul”.
    Flora munţilor Bucegi este de o diversitate rar întâlnită. Munţii Baiului,
    situaţi pe partea stângă a Văii Prahovei, au înălţimi mult mai mici decât ale Bucegilor.
    Altitudinea maximă o atinge Vf.Neamţu (1923 metri altitudine). Înspre Est, munţii
    Baiului sunt marginiţi de minunata vale a Doftanei care oferă turiştilor peisaje
    spectaculoase. În râul Prahova, care străbate o mare parte a judeţului se varsă
    şi râul Teleajen – care izvorăşte din inima munţilor Ciucaş. Acesta, ca şi Valea
    Prahovei formează o vale unde obiectivele turistice abundă. Aici se produce, spre
    sfârşitul toamnei, renumita ,,ţuică de Văleni”. Câmpiile sunt o altă componentă
    ce se integrează celorlalte forme de relief ale judeţului Prahova. În est se
    remarcă o zonă mai înaltă – Câmpia Ploieştiului, iar spre sud se întinde câmpia
    joasă a Gherghiţei. Clima judeţului Prahova este influenţată, în mare măsură, de
    relief şi aşezare. În sud este un climat temperat continental de silvostepă, dealuri
    şi coline, iar in nord – în munţi – un caracter mai aspru, cu vânturi ce bat din
    nord şi nord-est.

    Obiective/Programe Turistice

    Drumul Vinului

    În Prahova
    ,,Drumul Vinului” reeditează un segment mai vechi dintr-un drum al vinului folosit
    de romani, care străbatea Europa. Acesta străbate podgoriile renumite ale judeţului
    şi include popasuri la conace, curţi domneşti şi mănăstiri. Drumul trece prin localităţile
    Filipeştii de Târg, Băicoi, Boldeşti, Bucov, Pleaşa, Valea Călugărească, Iordăcheanu,
    Urlaţi, Ceptura, Fântânele, Tohani, Gura Vadului, Călugăreni, iar pentru a exploata
    în totalitate ,, aurul lichid”, s-au introdus în circuitul turistic vitivinicol
    cramele de la Urlaţi şi Azuga unde sunt oferite spre degustare vinuri şi spumante
    excepţionale, însoţite de meniuri câmpeneşti tradiţionale. Podgoria ,,Dealul Mare”,
    denumită şi ,,Patria Vinurilor Roşii”, podgorie situată în Curbura Carpaţilor Meridionali,
    este cel mai închegat spaţiu viticol românesc cu condiţii pedoclimatice foarte asemănătoare
    cu cele din regiunea Bordeaux deoarece se  află pe aceaşi latitudine. Centrele viticole din
    podgoria Dealul Mare sunt Boldeşti, Valea Călugărească, Urlaţi-Ceptura, Tohani-Mizil,
    Cricov. Naşterea, creşterea şi educarea vinului se face în cele şapte crame situate
    în podgoria ,,Dealul Mare” de la Păuleşti, Valea Călugărească până la Tohani. În
    zonele viticole ale podgoriei ,,Dealul Mare”, cât şi în cele pomicole, se poate
    practica acea formă de turism, care să includă vizitarea podgoriilor şi livezilor,
    precum şi asistarea la procesul de fabricaţie a vinurilor. În vederea unei dezvoltări
    turistice complexe au fost lansate alte două mari proiecte: ,,Drumul fructelor”
    şi ,,Drumul Voievozilor”.

    Drumul Fructelor

    Aflat în nordul judeţului, străbate
    de la nord la est mai multe localităţi, această rută având ca scop facilitarea dezvoltării
    zonei de nord a Prahovei, recunoscută şi renumită ca fiind una producătoare de fructe.
    Acest drum leagă între ele cincicsprezece localităţi prahovene şi punctează 28 de
    popasuri turistice. Pe ,,Drumul fructelor”, turistul intră în lumea comunităţii
    săteşti, participă la sărbătorile şi obiceiurile locului, intră în atelierele meşteşugarilor
    unde învaţă câte ceva din arta acestora, colindă dealurile şi livezile. Frumuseţea
    patrimoniului natural, istoric şi arhitectural se îmbină armonios. Cazările în gospodăriile
    tradiţionale şi popasurile pentru degustări de produse specifice, participarea la
    acţiuni specifice locului – culesul fructelor, prepararea vinului sau ţuicii, prepararea
    dulceţurilor, culegerea plantelor de leac sunt cartea de vizită a locurilor şi invitaţia
    la o aventură în miezul naturii.

    Drumul Voievozilor

    Dacă ,,Drumul Vinului”
    şi ,,Drumul  Fructelor” promovează prin agroturismul
    practicat şi dezvoltat produsele specifice şi tradiţiile zonelor respective, atunci
    ,,Drumul Voievozilor”, proiect ambiţios al Consiliului Judeţean Prahova, promovează
    valorile culturale, monumentele istorice, de arhitectură, deschizând şansa tuturor
    de a afla direct de la sursă acolo unde istoria dăinuie prin siturile arheologice
    sau monumente arhitecturale, trecutul impresionant al tărâmurilor prahovene. ,,Drumul
    Voievozilor” străbate localităţile Ciorani, Drăgăneşti, Gherghiţa, Balta
    Doamnei, Gorgota, Tinosu, Brazi, Târgşorul Vechi, Ariceştii Rahtivani, Filipeştii
    de Târg, ieşind spre Târgovişte, în judeţul Dâmboviţa şi urmând cele mai importante
    zone în care au fost făcute descoperiri arheologice şi există monumente arhitecturale
    de interes naţional. Spre doesebire de ,,Drumul Vinului” şi ,,Drumul Fructelor”,
    care au rolul de a dezvolta agroturismul în Prahova, acest proiect susţine începutul
    unei campanii de (re)cunoaştere a istoriei acestor ţinuturi, în special a celor
    în care o influenţă maximă au avut-o domnitorii Mihai Viteazul şi Vlad Tepeş. Monumente
    arhitecturale de o valoare deosebită – cum ar fi biserica lui Matei Basarab şi Curtea
    Domnească de la Gherghiţa, castelul boierilor Cocorăscu din Cocorăştii Colţ, conacul
    Pană Filipescu de la Filipeştii de Târg – punctează trecutul istoric al zonelor
    amintite. Localităţile integrate pe ,,Drumul voievozilor” au avantajul de a deţine
    pe teritoriul lor importante puncte de atracţie pentru iubitorii de istorie şi artă.
    La Târgşorul Vechi, Măneşti, Brazi, Balta Doamnei, Lacul Turcului, Drăgăneşti şi
    Gherghiţa s-au descoperit mai multe resturi de unelte şi obiecte de ceramică specifice
    perioadei neolitice, iar la Măneşti – unelte de metal. La Tinosu, cultura materială
    getodacică a scos la  iveală existenţa unei
    cetăţi datând din secolul III i.Hr. Rezervaţia arheologică Târgşorul Vechi, situată
    la 10 Km vest de Ploieşti, se plasează prin importanţa monumentelor de pe cuprinsul
    său, alături de binecunoscutele rezervaţii arheologice de la Histria, Sarmizegetusa
    Regia, Sarmizegetusa Ulpia Traiana, iar pentru Muntenia este singurul obiectiv din
    această categorie. Un important monument arhitectonic este şi biserica din Jercălăi
    ce reprezintă totodată şi un popas de odihnă şi reculegere. A fost construită
    în 1731 în Mureş,  iar
    în anii ’50 a fost strămutată
    la Jercălăi, păstrând intactă pictura originală. Biserica este faimoasă şi pentru
    vinul de mir al cărui secret îl ştiu doar călugării.

    Prahova – Un Judeţ Turistic

    Reţeaua
    turistică deţine o importantă bază materială şi resurse naturale deosebite, condiţii
    ideale pentru tratamente balneare, odihnă şi sport. Cele mai importante zone turistice
    sunt:

    Valea  Prahovei

    Situată de-a lungul
    râului Prahova. Una dintre cele mai importante staţiuni de pe Valea Prahovei este
    Sinaia. Supranumită şi ,,Perla Carpaţilor”, staţiunea de interes naţional este binecunoscută
    prin Castelul Peleş, complex arhitectonic construit în perioada domniei Regelui
    Carol I, care adăposteşte inestimabile colecţii de artă. De asemenea, Sinaia dispune
    de 12 pârtii de schi de dificultăţi diferite, pârtie de bob, pârtie de sănius, instalaţii
    pe cablu diversificate. Turiştii au la dispoziţie centre de închiriere a echipamentelor
    sportive. Tot în Sinaia există şi un cazinou – monument arhitectonic. O altă localitate
    turistică de interes naţional de pe Valea Prahovei este oraşul Buşteni. Aici se
    află 4 pârtii de schi, 2 telecabine şi un teleschi precum şi tabăra de alpinism
    de iarnă. Staţiunea Azuga, o altă zonă turistică de interes naţional de pe
    Valea Prahovei, deţine amenăjari pentru sporturile de iarnă care constau în 2 pârtii
    (Sorica şi Cazacu), 10 km de pârtie pentru schi fond şi randonee, un telescaun,
    un teleschi, babyschi şi schilifturi. Pe pârtia Sorica, omologată la nivel de performanţă
    europeană, ce întruneşte condiţii optime pentru a găzdui concursuri internaţionale
    de slalom şi probe de schi alpin funcţionează o instalaţie de produs zăpadă artificială
    şi de iluminat nocturn.

    Valea Teleajenului

    Oferă condiţii ideale pentru practicarea
    turismului montan, a tursimului de agrement şi recreere, a turismului de vânătoare
    şi pescuit sportiv. În zonele Măneciu-Cheia şi Ceraşu se poate practica călăria
    şi mountain-bike. Această zonă cu un peisaj pitoresc a devenit un punct de atracţie
    pentru turiştii amatori de agroturism.

    Valea Doftanei

    Zonă turistică în care
    se întâlnesc trasee de dificultate mică şi unde există posibilitatea organizării
    unor partide  de vănătoare precum şi de practicare
    a călăriei. Este o zonă în curs de dezvoltare, dar cu deosebite elemente turistice
    naturale nealterate, un loc de refugiu în timpul liber. Aici se poate practica şi
    turism balnear.

    Valea Cricovului

    Zonă prielnică pentru practicarea agrotursimului
    si a turismului ecologic, a turismului itinerant cu valenţe culturale. Zona este
    componentă a programului ,,Drumul Vinului”.

    Zona Ploieşti-Gherghiţa

    Aici
    se poate practica un turism de agrement, de vânătoare şi pescuit sportiv. În apropierea
    Ploieştiului se va construi şi un important centru de divertisment tip Aqualand.

    Structuri de Tratament Balnear si Centre de tip Spa

    Staţiunea Sinaia

    Dispune de mai multe izvoare minerale, bioclimat sedativ, aer puternic
    ozonat şi deţine o bază de tratament pentru nevroze, boli endocrine şi metabolice.

    Staţiunea Slănic Prahova

    Are ca factori de cură lacurile sărate, nămolul terapeutic şi
    salina, fiind dotată cu un complex terapeutic unde se tratează afecţiunile respiratorii.

    Telega

    este
    o staţiune cu lacuri sărate, amenajate în prezent pentru băile de agrement, izvoare
    cu ape minerale şi nămol terapeutic.

    În Zona Băicoi-Ţintea

    exist
    ă ape minerale de tip
    clorurat, sulfatat, calcic şi sodic.


       
    Search engine TURISM ROMANIA ! Cazare Director web SEO Romania Afaceri si finante Agentii de turism div id="google_translate_element">