Consilii judetene

    JUDEŢUL BUZĂU

    Este recunoscut prin:




    1. Cloşca cu Puii de aur, chihlimbar, Vulcanii Noroioşi, Focul Viu, aşezările rupestre de la Bozioru-Aluniş-Colţi, Castrul Roman de la Pietroasele, Grunjul de la Mânzăleşti, Mina de petrol Monteoru, tabăra de sculptură în aer liber de la Măgura


    2. Cultura Monteoru şi cultura Cândeşti


    3. Episcopie, seminarul teologic, Complexul Brâncovenesc de la Râmnicu Sărat, mânăstirile: Ciolanu, Cârnu, Răteşti, Poiana Mărului, Berca


    4. Politicianul Alexandru Marghiloman


    5. Scriitorii: Vasile Voiculescu, Vasile Cârlova, Urmuz, Ion Caraion


    6. Oamenii de ştiinţă: Gheorghe Munteanu Murgoci, Nicolae Vaschide


    7. George Emil Palade, singurul român ce a obţinut premiul nobel (1974),  absolvent al liceului „B.P. Haşdeu”, ca şef de promoţie (1930)


    8. Pictorii: Ştefan Popescu, Margareta Sterian, Grigore Negoşanu, Adina Paula Moscu


    9. Artistul George Ciprian


    10. Parcul Crâng, Târgul  Drăgaica


    11. Brendurile gastromomice buzoiene –covrigii de Buzău, ţuică mortala de Chiojdu, vin de Pietroasele, cârnaţi de Pleşcoi, plăcinte, babic.

    Vulcanii noroioşi

    Vulcanii noroioşi se găsesc în zona Berca-Scorţoasa. Se întind pe o arie de 25,4 ha şi înălţimea lor este de 6-7 m. Se află la o altitudine de 300-550 m. La Pâclele Mici - Scorţoasa se găsesc vulcanii noroioşi cei mai mari şi sunt cei care se vizitează de obicei. Plante rare cresc în jurul vulcanilor cum ar fi: gărdurariţa, colilia, pirul stepic, iarba de sadina, ruscuţa de primăvară, saschiul, stejarul pufos, gorunul, scumpie, cărpiniţa, mojdreanul, cătina şi liliacul. Vulcanii noroioşi se găsesc în multe ţări, dar ai noştri sunt unici prin peisajul lor aproape selenar... din 1924 sunt declaraţi monument al naturii.

    Chihlimbarul de Colţi

    Chihlimbarul de Colţi este cunoscut sub denumirea de rumanit-romanit. Este cel mai mare chihlimbar din lume romanit 3450 g, achiziţionat de Muzeul Judeţean Buzău de la un locuitor al comunei Colţi şi are o vechime de 40-60 milioane de ani. Prin colorit, peste 160 de culori, şi prin calitate, chihlimbarul de Colţi este cel mai valoros din lume. Chihlimbarul de la Colţi şi Cloşca cu Puii de aur au făcut ca România să obţină la expoziţia universală de la Paris din anul 1867 medalia de aur.

    Cloşca cu Puii de Aur

    Cloşca cu Puii de Aur - tezaurul de la Pietroasa (azi, Pietroasele) datează din sec. al IV-lea şi a fost descoperit în anul 1837 de doi săteni, Stan Avram şi Ion Lemnaru în timp ce extrăgeau piatră pentru construcţia Seminarului Teologic din Buzău. Iniţial, tezaurul se compunea din 22 de piese, din care au rămas 12, iar din cele 27 kg (după alţii, 40 kg), azi au mai rămas doar 18,795 kg. Până la descoperirea lui Tutankamon, în 1923, Cloşca cu Puii de Aur a fost principalul tezaur din aur al lumii. A participat la expoziţia universală de la Paris din 1867, fiind prima ieşire în lume a României. În 1895, Paul Telge restaurează Cloşca la Berlin şi declară: „astfel restaurată, ar deveni ceea ce trebuie să fie, adică monumentul cel mai strălucit şi frumos al artei antice”.

    Aşezările rupestre de la Aluniş-Colţi-Bozioru

    Aşezările rupestre de la Aluniş-Colţi-Bozioru (mileniul V î.hr. - sec. XVIII). În Munţii Buzăului se găseşte cea mai mare concentrare de schituri şi locuinţe monahale din spaţiul românesc. În zona Aluniş-Nucu-Fişici-Ruginoasa, aflate pe raza comunelor Colţi, Bozioru, Brăeşti, precum şi în localităţile Cozieni, Cătina şi Pietroasele, au fost descoperite un număr mare de aşezări rupestre, locuite din preistorie, altele folosite drept chilii de sihaştri sau amenajate ca lăcaşuri de cult creştin.

    Focul Viu de la Terca-Lopătari

    Focul Viu de la Terca-Lopătari este cunoscut şi cu denumirea de „focul nestins”. Se întinde pe o suprafaţă de 25 mp şi arde cu o flacără de 1,5 m înălţime, zi şi noapte.

    Tabăra de sculptură în aer liber de la Măgura

    Tabăra de sculptură în aer liber de la Măgura (1970-1985) este cea mai mare din ţară şi este una din cele mai mari tabere de sculptură în piatră din lume. A avut 16 ediţii a 16 lucrări, adică 256 de sculpturi. Cele 16 ediţii semnifică 16 secole de atestare documentară a municipiului Buzău (376-1976), de la martirizarea Sfântului Sava de la Buzău (Sava „Gotul”), la 12 aprilie 372, zi marcată în calendarul creştin ortodox - cruce roşie.

    Barajul şi lacul de acumulare de la Siriu

    Barajul şi lacul de acumulare de la Siriu (1974-1996). Barajul de la Siriu este realizat din anrocamente - al doilea din lume după cel din Retezat (tot în România), construit fără a fi folosit cimentul. Are o înălţime de 155 m, iar lacul de acumulare are o capacitate de peste 150 milioane metri cubi şi o lungime de  14 km.

    Masa lui Bucur

    Masa lui Bucur sau „masa ciobanului Bucur” de la Pleşi-Bisoca se află la 1000 m altitudine şi are 150 tone. De aici a plecat ciobanul Bucur, cel care a înfiinţat oraşul Bucureşti, azi capitala României.

    Cer straniu

    Cer straniu - zona Bozioru-Fişici-Nucu este cunoscută de specialişti drept zona „cer straniu”, datorită faptului că cerul capătă o intensitate ce nu poate fi descrisă în cuvinte, pe care oamenii de ştiinţă o măsoară în grade kelvin (peste 23.000 grade kelvin). Azurul cerului deasupra marilor oraşe măsoară 16.000 grade kelvin. „Aici simţi cum se deschid porţile energetice ale universului, când toată fiinţa devine spirit”.

       
    Search engine TURISM ROMANIA ! Cazare Director web SEO Romania Afaceri si finante Agentii de turism div id="google_translate_element">