Consilii judetene

    JUDEŢUL NEAMŢ

    Un tărâm de poveste, un spaţiu sacru al creştinătăţii şi al marilor ctitorii ale istoriei. De oriunde ai veni şi pe oricare dintre porţi ai pătrunde în Judeţul Neamţ, fie prin minunatele chei ale Bicazului, urmând apoi rutele montane ce duc spre Durău şi în Parcul Naţional Ceahlău în mijlocul căruia tronează Ceahlăul, supranumit “Olimpul Moldovei“, sau drumul spre Piatra Neamţ, această Perlă a Moldovei care pune la dispoziţia vizitatorilor o telegondolă, o pârtie de schi cu telescaun, o pârtie de tubing, un ştrand municipal modern, o bază hipică şi alte spaţii de agrement,  sau spre Târgu Neamţ, pe drumul mănăstirilor, ori pe traseele din Parcul Natural Vânători Neamţ, vei găsi locuri în care poţi petrece vacanţe de neuitat. Cu un cadru natural variat şi generos, care asigură legături facile între zonele montană, subcarpatică şi de câmpie, Judeţul Neamţ a constituit o străveche şi permanentă vatră de locuire. Descoperirile arheologice ne duc în timp în perioada paleoliticului superior, relevând o intensă populare a acestor ţinuturi, în această evoluţie istorică un loc important fiind rezervat celei mai strălucite civilizaţii preistorice a Europei: Complexul Precucuteni - Cucuteni - Tripolie care îşi are vatra de formare în această regiune.

    TRASEE TURISTICE ÎN JUDEŢUL NEAMŢ

    Cheile Bicazului - Bicaz - Izvorul Muntelui - Durău (78 km)

    Cheile Bicazului

    Datorită mărimii lor, reprezintă unul dintre cele mai impresionante monumente ale naturii de pe cuprinsul României. Fac parte din lanţul Carpaţilor Orientali şi au o lungime de 8 km.

    Piatra Altarului

    Este situată la 1.121 m altitudine, iar vârful acesteia este ţinta alpiniştilor încercaţi, despre care legenda spune că, pe vremea dacilor liberi, este locul unde se ţineau ceremoniile de cult, primind de-a lungul timpului denumirile de Piatra Arşitei, Piatra Singuratică.

    Rezervaţia Cheile Şugăului – Munticelu

    Este singura rezervaţie carstică din Judeţul Neamţ, una dintre puţinele din Moldova şi una dintre cele mai valoroase şi frumoase din România, sub formă de canion, cu o lungime de 350 m, pe care se află un şir de cascade.

    Parcul Naţional Ceahlău

    Nici unul din munţii noştri nu a constituit o prezenţă atât de vie în existenţa oamenilor şi nu a generat atâtea legende ca Ceahlăul, această piatră nestemată a Moldovei, cum a fost denumit masivul de către marele cărturar Dimitrie Cantemir. Fiecare stâncă îşi are povestea ei astfel încât se poate vorbi de o adevărată mitologie a Ceahlăului, cu obârşii aflate în vremurile îndepărtate ale locuirii geto-dacice, când - după cât se pare - era considerat muntele sfânt pe care hălăduia Zamolxis. Ocupând o suprafaţă de aproximativ 300 km2, Masivul Ceahlău formează o entitate geografică bine individualizată, fiind despărţit de munţii înconjurători prin largile spaţii pe care le ocupă valea Bistriţei la est şi nord-est, valea Bistricioarei la nord şi nord-vest, valea Bicazului la sud şi văile pâraielor Bistra şi Pintic la sud-vest şi vest. Privit de departe, el are forma unei uriaşe cetăţi naturale cu mai multe incinte, a căror suprafaţă se restrânge treptat de la poale la vârf. Partea centrală şi cea mai înaltă a Ceahlăului, orientată de la nord spre sud, are forma unui lung platou din care se desprind ramificaţiile atât de pitoreşti de la Detunatele, Piciorul Şchiop, Piatra Lată şi Piatra Ciobanului. Suprafaţa platoului, departe de a fi netedă, e străpunsă de formele bizare ale celor mai mari înălţimi de pe Ceahlău, care se înşiră de la nord începând cu Toaca (1900m), piramida gigantică însoţită de căciula de piatră a Panaghiei, pentru a continua apoi cu Bâtca Ghedeonului (1845m), cu Ocolaşul Mare, unde s-a măsurat cea mai mare altitudine a masivului (1907m) şi Ocolaşul Mic.

    Muzeul de Istorie şi Etnografie Bicaz

    Prezintă publicului o expoziţie permanentă structurată pe trei spaţii distincte care ilustrează istoria monografică a Văii Bistriţei, dar şi cele 102 picturi donate oraşului de pictoriţa Iulia Hălăucescu.

    Mănăstirea Durău

    Situată la poalele Masivului Ceahlău, a fost construită pe locul unui schit de maici ctitorit în sec al XVII-lea de către una dintre fiicele domnitorului Vasile Lupu, în staţiunea Durău. În perioada 1935-1937 mănăstirea a fost pictată de Nicolae Tonitza şi ucenicii săi.

    Ruinele Palatului Cnejilor

    Sunt o amintire a ceea ce a fost Palatul Cantacuzin de la Schit, fosta aşezare mănăstirească şi mai apoi curte boierească fortificată.

    Piatra Neamţ - Bicaz - Borca (88 km)

    Curtea Domnească de la Piatra Neamţ

    Este amintită prima dată într-un document emis la 20 aprilie 1491. Biserica Sfântul Ioan - Domnesc, a fost zidită între anii 1497-1498 de Ştefan cel Mare, având o construcţie monumentală şi elegantă, caracteristică stilului arhitectural moldovenesc din acea perioadă. Turnul, ridicat în 1499 din piatra brută, ca şi biserica, are aproape 20 m înălţime şi un profil inconfundabil, devenit emblema oraşului.

    Muzeul de Artă Piatra Neamţ

    Valorifică patrimoniul artistic creat de artiştii români la sfârşitul sec. al XIX-lea şi în sec. XX, prezentând o viziune panoramică asupra evoluţiei artelor vizuale (pictură, grafică, sculptură, tapiserie).

    Muzeul de Etnografie

    Cuprinde o impresionantă expoziţie de obiecte etnografice şi artă populară din Neamţ, care ilustrează ocupaţiile, obiceiurile şi portul oamenilor din această zonă, dar şi arhitectura tradiţională din lemn.

    Mănăstirea Bistriţa

    Zidită de domnitorul Alexandru cel Bun în anul 1402, în stil bizantin, bogat ornată, adăposteşte icoana Maicii Domnului, dăruită de Ana, mama lui Ioan Paleologu, împăratului Constantinopolului.

    Mănăstirea Pângăraţi

    Un aşezământ de veche tradiţie de pe valea Bistriţei, construit în anul 1560 de către domnitorul Alexandru Lăpuşneanu.

    Lacul Vaduri şi Lacul Pângăraţi

    Fac parte din salba de lacuri de acumulare de pe Valea Bistriţei şi sunt arii naturale protejate unde cuibăresc lebede şi raţe sălbatice.

    Muzeul de artă Iulia Hălăucescu Tarcău

    Cuprinde aproape 120 de lucrări plastice, dar şi obiecte personale ale artistei care a fost supranumită “doamna acuarelei româneşti”.

    Barajul şi Lacul Izvorul Muntelui

    Amenajări hidroenergetice construite în 1961 pe cursul superior al râului Bistriţa, care constituie un loc de relaxare şi agrement.

    Biserica de lemn din Fărcaşa

    Construită în 1774 de către ardelenii refugiaţi în Moldova şi refăcută în 1951, se înscrie printre cele mai valoroase monumente religioase de pe Valea Bistriţei.

    Piatra Neamţ - Bălţăteşti - Târgu Neamţ (45 km)

    Mănăstirea Almaş

    O veche obşte călugărească, statornicită în ţinuturile Neamţului încă din secolul al XV-lea, sub conducerea sihastrului Vasile Almaş.

    Mănăstirea Horaiţa

    Construită în 1822-1824 de către părintele Irinarh Roseti, este unică ca stil architectural, prezentând elemente din arhitectura romano-bizantină, dar şi influenţe ruseşti surprinse în numărul şi configuraţia celor 8 turle.

    Lacul Cuejdel

    Aflat la 25 km depărtare de oraşul Piatra Neamţ, format pe pârâul Cuejdel, în Munţii Stânişoarei, este cel mai mare lac de baraj natural din România. Frumuseţea peisagistică deosebită, caracteristicile geomorfologice, limnologice şi biodiversitatea specifică a lacului atestă unicitatea şi importanţa acestuia.

    Staţiunea Bălţăteşti

    În care funcţionează Sanatoriul de balneo-fizioterapie şi recuperare medicală Dr. Dimitrie Cantemir, este o zonă cu un aer bogat în ioni negativi, ozonat şi care are un efect tonifiant asupra organismului. Sanatoriul este dotat cu instalaţii moderne pentru electroterapie, afuziuni, duşuri scoţiene, duş-masaj, duş subaqual, saună, aerosoli, tratament ginecologic, sală de cultură fizică medicală şi recuperatorie, bazin de hidrokinetoterapie. Băile cu apă clorosodică caldă sunt completate cu băi galvanice şi împachetări cu nămol de sediment, masaj manual.

    Mănăstirea Văratec

    Ctitorită în anul 1785 de Maica Olimpiada, monumentul îmbină elementele tradiţionale ale stilului moldovenesc din secolele XV-XVI cu influenţe străine din secolele XVII-XIX.

    Mănăstirea Agapia

    Ctitorie din 1642-1647 a hatmanului Gavril, fratele domnitorului Vasile Lupu, este o străveche vatră de credinţă şi cultură, dar şi un nepreţuit tezaur de artă, unic prin capacitatea sa de a dezvălui specificul şi originalitatea spiritualităţii româneşti. A fost pictată în 1858 de marele artist Nicolae Grigorescu când acesta avea doar 20 de ani.

    Muzeul Nicolae Popa – Târpeşti

    Este compus dintr-o casă veche şi un pavilion special construit care adăpostesc peste 3000 de exponate, începând de la ceramica Cucuteni şi obiecte dacice şi până la obiecte populare de lemn, ceramică, fier, bani, împletituri şi straie din diferite perioade istorice, adunate de meşterul popular Nicolae Popa.

    Casa memorială Veronica Micle

    Construită în anul 1834 din lemn şi cărămidă, în cel mai autentic stil românesc, constituie o preţioasă relicvă a veacului trecut.

    Târgu Neamţ - Pipirig - Poiana Largului (46km)

    Cetatea Neamţ

    Construită de Petru Muşat (sfârşitul sec. XIV) pe un platou de unde se putea ţine sub observaţie toată Valea Moldovei, pentru acele vremuri era o fortăreaţă de neînvins. Împunătoarea cetate a intrat în cronici şi legende, fiind atestată documentar încă din 1395.Epoca lui Ştefan cel Mare a fost epoca de strălucire şi glorie a cetăţii, considerată a fi un adevărat cuib de şoimi. Zidurile uriaşe păstrează ecoul trecutului dramatic: ele au suferit asedii grele din partea sultanului Mohamend al II-lea (1476) şi a regelui polon Ioan Sobieski (1691). Monumentul istoric a fost recent restaurat cu ajutorul fondurilor europene.

    Casa Memorială Ion Creangă

    Casă şi locuri descrise atât de măiestrit de marele nostru povestitor (1837-1889) în nemuritoarele “Amintiri din copilărie“: “Dragu-mi este satul nostru cu Ozana cea frumos curgătoare şi limpede ca cristalul, în care se oglindeşte cu mâhnire Cetatea Neamţului de atâtea veacuri“.

    Muzeul de Istorie şi Etnografie Târgu Neamţ

    Cuprinde obiecte descoperite în urma săpăturilor arheologice desfăşurate între anii 1939-1963, precum şi o valoroasă colecţie de obiecte de artă populară specifice zonei.

    Muzeul Vasile Găman - Vânători-Neamţ

    Funcţionează într-o casă tradiţională specifică acestor locuri, iar colecţia permanentă care este expusă aici cuprinde aproximativ 3.000 de piese confecţionate sau colectate de-a lungul timpului de meşterul popular Vasile Găman.

    Mănăstirea Neamţ

    Datând din secolul al XIV-lea, este cea mai veche şi însemnată aşezare monahală din Moldova, fiind denumită şi Ierusalimul Ortodoxiei Române. Voievozii Petru Muşat (1375-1391), Alexandru cel Bun (1400-1432) şi Ştefan cel Mare (1457-1504) sunt ctitorii acestei monumentale mănăstiri.

    Parcul Natural Vânători-Neamţ

    Este un sit naţional deosebit, care cuprinde o diversitate de valori naturale, culturale şi istorice şi se întinde pe o suprafaţă de 30.818 hectare, din care peste 26.300 hectare sunt de fond forestier. Traseele turistice şi punctele de atracţie din această zonă sunt: Pădurea de Argint, Codrii de Aramă, Pădurea de Smarald, Rezervaţia de Zimbri şi Fauna Carpatină Dragoş Vodă, Cetatea Neamţului, Mănăstirile Nemţene (Văratec, Agapia, Neamţ), alte obiective cu valoare ecologică, culturală, istorică şi peisagistică deosebită.

    Rezervaţia de zimbri şi faună carpatină Dragoş Vodă

    Este una din cele 4 rezervaţii de zimbri existente în România şi este catalogată ca fiind una dintre cele mai mari rezervaţii exclusive zimbrilor din Europa. A fost înfiinţată în anul 1968 şi se întinde pe aproximativ 11.500 ha.

    Casa memorial Mihail Sadoveanu

    A fost construită în anul 1937 de Visarion Puiu, Mitropolit al Bucovinei (1935-1940) şi este locul unde marele scriitor a realizat multe din povestirile sale istorice.

    Mănăstirea Secu

    Ctitorită de marele vornic Nestor Ureche, în 1602, este împodobită în interior cu o artă deosebită, decoraţia faţadelor purtând amprenta arhitecturii munteneşti. Muzeul mănăstirii cuprinde broderii, păstrează numeroase manuscrise, tapiserii, covoare.

    Mănăstirea Sihăstria

    Continuă să existe de trei secole, redând cu fidelitate stilul clasic arhitectural moldovenesc care, în ciuda atâtor schimbări, se menţine până într-o epocă atât de târzie.

    Mănăstirea Petru Vodă

    Deşi a fost constituită recent (sfârşitul secolului al XX-lea), mănăstirea - realizată într-o manieră ce trădează influenţe ale stilului medieval - a devenit deja loc de pelerinaj pentru zeci de mii de credincioşi.

    Stânca Piatra Teiului

    Monument al naturii, de mai bine de cinci decenii este aşezată în locul unde se întâlnesc cele patru drumuri care vin dinspre Moldova şi Transilvania, la o altitudine de 508 m. Stânca are o înălţime de 23 m şi este alcătuită din calcare recifale cretacice, pe care se poate observa o bogată faună fosilă sarmantică.

    Piatra Neamţ - Roznov - Costişa (34 km)

    Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni

    Este primul muzeu Cucuteni din România şi are expuse în jur de 300 de piese din Cadrul Culturilor Precucuteni – Cucuteni, incluse în categoria “tezaur“ a patrimoniului cultural naţional.

    Casa Memorială Calistrat Hogaş

    Păstrează amintirea acestui scriitor, care a fost şi un vestit excursionist, lăsându-ne pagini pline de farmec despre frumuseţea peisajelor din acest colţ de ţară: „Eu cred că pădurile au suflet...“.

    Muzeul de Ştiinţe Naturale din Piatra Neamţ

    Dispune de aproximativ 40.000 de piese din colecţiile de faună şi de un fond de peste 10.000 coli de ierbar din colecţiile de floră. În expoziţie reţin atenţia atât fosilele mezozoice şi neozoice, remarcându-se bogata colecţie de peşti fosili oligoceni şi care cuprinde numeroase holotipuri, cât şi exponate rare din geologia, fauna şi flora munţilor Neamţului.

    Biserica Sf. Nicolae – Roznov

    Aşezată în Parcul dendrologic din oraşul Roznov, a fost construită la sfârşitul secolului al XIX lea de renumitul proprietar şi om politic, colonelul Gheorghe Ruset Roznovanu. Clădirea bisericii frapează prin arhitectura neobişnuită în această zonă, fiind desprinsă parcă din lanţul de biserici ce domină Rusia.

    Parcul dendrologic – Roznov

    Întinzându-se pe trei hectare de teren este una dintre mândriile oraşului Roznov. Aici se pot întâlni specii rare precum bradul argintiu, pinul snob, tuia americană, salcâmul japonez, salcâmul galben şi oţetarul.

    Mănăstirea Tazlău

    Datează din 1497 şi este una dintre cele mai monumentale ctitorii ale lui Ştefan cel Mare pe locul unei foste biserici de lemn construită de Alexandru cel Bun.

    Piatra Neamţ - Războieni - Hanul Ancuţei - Roman (70 km)

    Mănăstirea Războieni

    Construită în stil sobru din piatră în plan dreptunghiular cu ziduri foarte groase, de domnitorul Ştefan cel Mare, are şi rol de mausoleu deoarece în groapa comună a altarului şi pronaosului se găsesc osemintele ostaşilor moldoveni căzuţi în lupta de la Valea Albă din 1476.

    Hanul Ancuţei

    După unele documente păstrate, ar data încă din secolul al XVIII-lea, când se pare că şi-a deschis porţile pentru negustorii aflaţi în trecere spre Roman, Suceava sau spre Iaşi.

    Bisericile Romano - Catolice de la Săbăoani, Tămăşeni şi Adjudeni

    Datează din sec. XVIII şi XIX şi sunt realizate  în stil gotic modern.

    Catedrala Episcopală Roman

    Începută în 1542 de Petru Rareş şi terminată în 1550 de fiul său, Iliaş Vodă, păstrează fresce din sec. XVI.

    Biserica Albă, Biserica Armenească, Biserica Precista Mare din Roman

    Monumente de arhitectură care  frapează prin frumuseţea şi eleganţa lor.

    Muzeul de Istorie şi Muzeul de Artă din Roman

    Cuprind un număr impresionant de obiecte, începând cu epoca pietrei cioplite şi până la Primul Război Mondial şi piese de colecţie reprezentând lucrări de pictură, grafică, sculptură şi artă decorativă.


     

       
    Search engine TURISM ROMANIA ! Cazare Director web SEO Romania Afaceri si finante Agentii de turism div id="google_translate_element">