Consilii judetene

    Judeţul Dâmboviţa

    Situat în partea central sudică a ţării,
    în imediata proximitate a capitalei, judeţul Dâmboviţa este aşezat pe văile
    superioare ale râurilor Ialomiţa şi Dâmboviţa şi cursul mijlociu al râului Argeş.
    Cu o suprafaţă de 4054 Kmp. (1,6% din teritoriul naţional) şi situare în ampla curbă
    a Carpaţilor, în care îşi duc viaţa cca. 540 mii locuitori, judeţul beneficiază
    de un cadru natural de excepţie, caracterizat în special de zonalitatea
    altitudinilor, mergând de la câmpie la vârfurile Omu (2504 m), şi Leaota (2133 m).
    Judeţul Dâmboviţa a fost locuit încă din Paleoliticul inferior, arheologii
    descoperind o serie de vestigii aparţinând culturii de Prund la Petreşti şi Potlogeni,
    momentul său de maximă importanţă situându-se între sfârşitul veacului XIV şi începutul
    celui de al XVIII-lea, când Târgovişte a fost
    capitala Ţării Româneşti.

    Târgovişte

    Târgovişte, reşedinţa judeţului Dâmboviţa, menţionat documentar în 1396 - an în care Mircea
    cel Bătrân, domn al Ţării Româneşti, mută capitala de la Curtea de Argeş la Târgovişte.
    Situându-se la intersecţia unor importante drumuri şi aflat pe ruta comercială
    continentală ce asigură legătura între centrul Europei şi Ţările Orientului
    Apropiat , Târgovişte a îndeplinit funcţia de capitală până în 1714, anul
    morţii domnitorului Constantin Brâncoveanu, după care este mutată definitiv la Bucureşti.
    M
    ărturie a gloriei secolelor
    trecute stau monumentele istorice, precum Curtea Domnească, Turnul Chindiei, Biserica
    Domnească, Mânăstirea Stelea şi la numai 5 Km. de Târgovişte – Mânăstirea Dealu
    care adăposteşte craniul lui Mihai Viteazul, primul unificator al Principatelor
    Române. De-a lungul timpului Târgovişte a jucat un rol important în cultura
    naţională, o vizită la Muzeul Tiparului şi la cel al Cărţii Vechi Româneşti, la
    Muzeul Scriitorilor, la Casa Angela Georgescu – ce găzduieşte colecţia Vasile
    Blendea - la Casa–atelier Gheorghe Petraşcu fiind edificatoare.
    Izvor şi centru de cultură şi
    civilizaţie românească, oraşul aşezat între albiile Ialomiţei şi Dâmboviţei şi-a
    pecetluit prin litera ieşită din teascul primelor tipare, destinul certificat
    de vreme, ilustrat într-un inspirat muzeu. Leagăn al poeziei culte, prin rimele
    Văcăreştilor, loc de distinsă şi romantică inspiraţie a lui Cârlova, Heliade şi
    Grigore Alexandrescu, Târgoviştea trăieşte prezentul conturat astăzi de
    îndrăzneţele aspiraţii pentru mileniul al treilea fără a-şi neglija trecutul,
    ilustrat romantic în Muzeul Scriitorilor Târgovişteni. Peisajele de o frumuseţe cuceritoare, climatul
    nuanţat, fauna cinegetică şi piscicolă bogată, muzeele şi monumentele istorice
    şi de artă, evenimentele culturale şi sportive, tradiţia spirituală
    universitară, dar şi cea transmisă prin folclor şi etnografie sunt în măsură să
    stârnească interesul turiştilor de pretutindeni.
    Centrele culturale ale oraşului vă invită şi la
    alte genuri de manifestări, în ultimul deceniu având loc aici două ediţii ale
    festivalului internaţional al şcolilor de teatru, numeroase festivaluri naţionale
    şi internaţionale de folclor, festivalul naţional de grafică satirică şi umor Ridendo
    castigat mores, festivalul Mozart de interpretare instrumentală pentru elevi
    sau concursul naţional de creaţie Moştenirea Văcăreştilor - cu secţiuni de
    proză , poezie, eseu şi teatru scurt. Tot aici se desfăşoară şi celebrul deja,
    festival Crizantema de aur, concurs de creaţie şi interpretare a romanţei, dar
    şi a refrenelor fără vârstă aparţinând muzicii lejere, cu certitudine cea mai
    importantă manifestare de acest gen din ţară, cu peste 30 de ediţii încheiate. Denumită
    de scriitorul român contemporan Mircea Horia Simionescu, important reprezentant
    al Şcolii de la Târgovişte drept o Florenţă valahă, municipiul îşi aşteaptă cu
    ospitalitate vizitatorii. Al
    ături de vestigiile trecutului din vremurile
    sale de glorie, viaţa oraşului a fost marcată şi de edificii adăpostind
    instituţiile de marcă ale oraşului. Dintre acestea o notă aparte o are sediul
    primăriei municipale construită între anii 1896 – 1898, cu o arhitectură barocă
    inspirată de palatele din nordul Italiei, după planurile arh. Baltazar Vignosa
    Giovanni. Sala de şedinţe este împodobită cu panouri în acuarelă şi vitralii originale.
    Plafoanele interioare sunt lucrate în stucatură poleită cu aur. În scuarul din
    faţa clădirii se află bustul scriitorului I.H.Rădulescu. Nu trebuie uitate nici împrejurimile, pline de
    lucruri interesante, precum complexele monahale Viforâta (comuna Aninoasa), Gorgota
    (com.
    Răzvad) sau Nucet,
    precum şi relicvele curţii boierilor Văcăreşti sau a celor Bălineşti, din
    comunele cu aceleaşi nume.

    Pucioasa

    Situată la 20 km nord de Târgovişte, pe Valea
    Ialomiţei, staţiunea Pucioasa s-a făcut cunoscută încă din 1649 sub numele de Piatra
    Pucioasa, iar mai târziu sub numele de Valea Fântânilor Pucioasa. De oriunde
    vei privi, Pucioasa apare ca o localitate terasată, structurată pe trei etaje,
    semănând cu piaţa unui imens amfiteatru grec, dealurile şi pădurile oferind un
    aer foarte ozonizat, important în curele balneare, aerosol şi ioni negativi ce favorizează
    refacerea fizică şi eliminarea stresului. Darurile naturii nu se opresc aici,
    în subsol existând surse de ape minerale, sulfuroase, hidrocarbonatate, calcice
    care sunt utilizate cu rezultate miraculoase, în tratamentul afecţiunilor
    aparatului locomotor, sistemului nervos central şi periferic, genicologic, respirator
    şi ORL, dar şi în alte afecţiuni, cum este de pildă reumatismul, alergiile şi
    obezitatea.
    Pentru vizitatori,
    un interes aparte îl va prezenta arhitectura, vechilor case şi pavilioane, una
    dintre cele mai vechi găzduind şi un interesant muzeu al băilor.

    Vulcana – Băi

    Aşezată pe valea pârâului Vulcana, la 20 km nord de Târgovişte
    într-o regiune colinară bogat împădurită, cu o altitudine de peste 500 de
    metri, staţiunea Vulcana – Băi este renumită prin existenţa unor izvoare de apă
    iodurate; clorurosodice, calcice, magnezice şi sulfuroase, comparabile cu apele
    de la Vichy (Franţa).
    Primele
    mărturii asupra existenţei acestor ape persistă încă din 1837, iar în 1884, dr.
    A.O. Saligny efectuează analiza chimică a acestor ape şi constată că Vulcana –
    Băi posedă cea mai bogată apă în iod din Europa.
    Un alt punct de
    atracţie se află situat în satul învecinat Gura Vulcănii, aparţinător comunei Vulcana
    Pandele, la confluenţa pâraielor Sticlăria (care aminteşte de manufactura de
    sticlă existentă în secolul XVIII) şi Vâlcana. Aici a trăit şi lucrat pictorul
    gravor Gabriel Popescu a cărui casă proiectată de arhitectul Alexandru Clavel
    în stil neoromânesc adăposteşte o frumoasă colecţie şi expoziţie memorială.

    Moroeni


    Situat în nordul judeţului, cu acces din DN 71, este cea mai întinsă comună, cu
    o suprafaţă de 28,6 kmp, străbătută de râul Ialomiţa şi pâraiele Ialomicioara
    şi Ruşeţu, relieful fiind predominant muntos, alcătuit din masivele Bucegi şi Leaota.
    Pe această întinsă zonă montană sunt delimitate 10 rezervaţii naturale aparţinătoare
    Parcului Natural Bucegi. Alternanţa de gresii, marne şi conglomerate au
    determinat apariţia unor spectaculoase şi bizare forme de modelare eoliană, cum
    sunt Babele şi Sfinxul, dar şi fenomene carstice deosebite precum abrupturi,
    hornuri (Hornurile Ţapului), doline, chei (Horoabele, Urşilor, Tătarului, Zănoaga
    şi Orzei), peşteri (Ialomiţa, Rătei) şi brâne. Sunt prezente şi urmele
    glaciaţiunii: morene, custuri, circuri şi văi glaciare (Mecetul Turcesc, Valea Şugărilor).
    În acest splendid context natural îşi
    au habitatul o serie de specii de plante cu statut de protecţie şi conservare
    cum ar fi : floarea de colţ, rododendronul, campanula, orhideea sălbatică,
    bulbucii de munte, capra neagră, cocoşul de munte, ursul brun, pisica
    sălbatică, cerbul carpatin.
    Atractivitatea turistică este întregită de
    potenţialul schiabil imens, de prezenţa în multe zone a climatului de cruţare
    cu efecte benefice în tratamentul bolilor respiratorii şi pulmonare (Sanatoriul
    TBC Moroeni), de existenţa unor posibilităţi de cazare (Hotelul Peştera, Hotelul
    Cota 1000) cabanele turistice (Babele, Padina, Zănoaga, Bolboci şi Scropoasa)
    şi existenţa unor tabere pentru elevi (Căprioara, Cerbul şi Vânătorul).

    Cobia


    Situată în partea de sud-vest a judeţului, pe DJ 702E, într-un peisaj specific Câmpiei
    înalte a Găieştilor, străbătută de apele pârâului Cobiuţa, comuna oferă vizitatorilor
    o salbă de bisericuţe din lemn (patru la număr) toate datate la sfârşitul
    veacului XVIII, cu dezvoltări planimetrice specifice arhitecturii religioase
    din lemn dâmboviţene prin tratări arhitecturale originale, un adevarat regal
    pentru cunoscători. Din
    vizitarea acestor locuri nu trebuie să lipsească Mânăstirea Cobia, ctitorită în
    1572 sub hramul Sf.
    Nicolae,
    un unicat în contextul monumentelor existente prin decoraţia exteriorului –
    nemaiîntâlnită în arhitectura noastră - paramentul fiind alcătuit numai din
    cărămidă smălţuită, verde; ocru şi sienna, dau un aspect de imensă bijuterie
    monumentului.

    Pietroşiţa

    A
    vând un relief muntos şi
    deluros, străbătut de râul Ialomiţa, veche aşezare a Pietroşiţei, atestată încă
    de la sfârşitul anului 1592, deţine o importantă rezervaţie de arhitectură tradiţională
    în zona centrală şi alte numeroase case răspândite etajat în vechea vatră,
    multe dintre ele păstrând amprente ale priceperii constructorilor locali precum
    porţile monumentale şi ancadramentele din piatră. Ocupaţiile de bază au fost
    din totdeauna creşterea animalelor, păstoritul, pomicultura, lucrul la pădure
    şi o gamă diversă de meşteşuguri: tâmplărie, dulgherie, fierărie, rotărie,
    cioplitul pietrei, instalaţii de tehnică populară şi altele. Dar adevăratul
    specific al localităţii este ţesutul în războiul tradiţional şi în gherghef, Pietroşiţa
    fiind un centru renumit în întreaga ţară pentru covoarele, macatele şi straiele
    sale.

    Potlogi

    Reşedinţa comunei cu acelaşi nume, Potlogi
    se situează în partea sudică a judeţului pe DJ 711A, în apropierea autostrăzii Bucureşti
    – Piteşti. Principalul punct de atracţie îl constituie ansamblul Palatului
    Brâncovenesc. Palatul de la Potlogi a fost construit de Constantin Brâncoveanu
    pentru fiul său Constantin în 1698 şi reprezintă punctul culminant al
    arhitecturii epocii, prin folosirea elementelor noi în ornamentaţie şi decorul
    sculptural, ornate cu mici volute şi frunze de acant, legate cu arce. Ansamblul
    de la Potlogi este alături de cel de la Mogoşoaia unul din cele mai bine
    păstrate exemple de arhitectură brâncovenească.

    Bezdead

    Situată la
    15 km de
    Pucioasa în zona subcarpaţilor, individualizându-se ca o unitate geologică
    distinctă, spaţiul său având configuraţia unei cetăţi înconjurată din toate
    părţile de dealuri, acoperite cu păduri de foioase şi pe alocuri de conifere,
    prezintă caracteristici deosebite, care se constituie ca nişte adevărate minuni
    ale naturii, precum Râpa Şoimului şi Malu de Răsună. Cu deosebire, Malu de Răsună situat în partea de
    nord a localităţii este un perete aproape vertical cu înălţimea de 20 – 25 m, compus din straturi
    subţiri şi în formă de plăci de ardezie, ce seamănă din depărtare cu
    coardele unui imens instrument muzical, denumirea
    sa fiind şi pentru ecoul de o claritate deosebită pe care îl emite, fapt ce
    constituie un punct de atracţie pentru turişti. Combinaţia coloristică
    deosebită face locul şi mai atractiv.

    I.L. Caragiale

    S
    ituată în
    partea de nord- est a judeţului, pe văile pârâurilor Cricovul Dulce şi Proviţa,
    localitatea poartă acelaşi nume cu cel al lui I.L. Caragiale, marele dramaturg
    român, născut aici. Vizitând casa
    memorială a scriitorului putem vedea o expoziţie permanentă care cuprinde
    fotografii, copii de pe manuscrise, afişe, mobilier de epocă şi alte obiecte ce
    evocă o parte din viaţa şi activitatea marelui scriitor, născut aici, al cărui
    nume a fost adoptat în locul vechiului nume de Haimanale, datorat poate,
    prezenţei în zonă a unui penitenciar. O casă memorială ridicată în anii din
    urmă, adăposteşte o expoziţie permanentă cuprinzând fotografii şi copii de pe
    manuscrisele scriitorului, afişe şi mobilier de epocă evocând viaţa şi
    activitatea celui mai mare dramaturg român.

    Răcari

    De curând declarată oraş, având o poziţie sudică în teritoriul
    judeţului, localitatea Răcari este aşezată
    într-un relief de câmpie străbătut de apele râului Ialomiţa şi pâraiele
    Colentina şi Ilfovăţ ce formează numeroase meandre şi lacuri în care pescarii
    îşi pot exersa talentul şi îndemânarea. De altfel după tradiţia locală numele
    satului vine de la mulţimea racilor („dacă ai fi băgat mâna în apă, de fiecare
    deget ţi s-ar fi agăţat un rac” spuneau localnicii.) Începând din a doua
    jumătate a secolului XVIII, moşiile din împrejurimi au intrat în stăpânirea familiei
    Ghica, care şi-a ridicat o reşedinţă într-un superb parc natural, a cărei
    nobleţe şi grandoare se mai poate vedea încă şi azi.

    Bucşani

    Marcând trecerea de la
    câmpia înaltă la dealuri, localitatea este renumită prin existenţa parcului Dalles
    numit astfel după cel care în jurul anului 1868 a cumpărat moşia Bucşani
    – respectiv Jean Dalles – acelaşi care a înfiinţat fundaţia DALLES din
    Bucureşti. La 8
    km
    de I.L.Caragiale în comuna Bucşani se află cea mai completă
    rezervaţie de zimbri din ţară: Rezervaţia Neagra. Amplasată în pădurea de
    stejari seculari Neagra, rezervaţia de zimbri se întinde pe o suprafaţă de 162 ha şi este populată de un număr de 30 exemplare
    aduse din ţară şi din afară (Polonia şi Bulgaria) constituind un punct de
    atracţie atât pentru turişti cât şi pentru satisfacerea interesului ştiinţific
    pe care îl prezintă această specie pe cale de dispariţie.



       
    Search engine TURISM ROMANIA ! Cazare Director web SEO Romania Afaceri si finante Agentii de turism div id="google_translate_element">