Consilii judetene

    Consiliul Judeţean CONSTANŢA, ROMÂNIA


    Jud. Constanţa, Constanţa; B-dul Tomis  nr.51


    Tel./Fax: +40 241 488.001


    E-Mail: consjud@cjc.ro


    www.cjc.ro


     


    CUVÂNT ÎNAINTE


    În opinia mea, turismul românesc are nevoie de o susţinere coerentă prin politicile guvernamentale şi a autorităţilor publice locale, prin aplicarea unor strategii şi alte acţiuni pe termen mediu şi lung. Sunt convins că turismul reprezintă o activitate pe care ţara noastră trebuie să fie capabilă să o dezvolte şi să o propună ca alternativă economică ce va pune pe picior de egalitate România cu ţările cu renume în industria turistică. Pentru îndeplinirea acestor noi deziderate, noul Consiliu Judeţean Constanţa susţine un concept novator de promovare unitară a turismului pentru obţinerea celor mai bune rezultate ce derivă din aplicarea programelor guvernamentale precum şi a măsurilor iniţiate de autorităţilor publice locale din judeţul Constanţa.


    Pe aceste premise s-a dezvoltat şi colaborarea noastră cu Publirom Media Grup, colaborare fructuoasă care s-a materializat în promovarea agenţilor economici implicaţi în industria turismului prin apariţia lor în Ghidul Turistic al României ediţia 2008, continuând astfel să susţinem trend-ul ascendent pe care s-a înscris turismul de pe litoralul Mării Negre. Investiţiile şi programele noului Consiliu Judeţean Constanţa privind infrastructura în turism au venit în acest context ca o acţiune necesară şi benefică, reprezentând un sprijin esenţial pentru acest sector economic şi realizând atât premisele unei dezvoltări sănătoase cât şi dinamizarea acestei activităţi. În acest context consider că lucrarea Ghidul Turistic al României, editată de Publirom, este binevenită, înscriindu-se perfect în tendinţele actuale ale turismului românesc şi poate răspunde oricăror exigenţe atât din punct de vedere al conţinutului cât şi al prezentării.


     


    Preşedinte  C.J. Constanţa, Nicuşor Daniel CONSTANTINESCU


     


    JUDEŢUL CONSTANŢA - INFORMAŢII GENERALE


    AŞEZARE


    În partea sud-estică a României, între Dunăre şi Marea Neagră, în sudul Dobrogei. Se învecinează la est cu Marea Neagră, la vest: Judeţul Ialomiţa, la nord: Judeţele Brăila şi Tulcea, la sud: Bulgaria. Judeţul Constanţa se întinde pe o suprafaţă de 7.071 km, având o populaţie de 746.000 locuitori.


    ORAŞE


    Constanţa, reşedinţă de judeţ, cu 348.000 locuitori, mare port al ţării, centru industrial, comercial cultural şi studenţesc, staţiune balneară şi centru arheologic de seamă. Alte oraşe: Basarabi, Cernavodă, Eforie, Hârşova, Mangalia, Năvodari, Negru Vodă, Ovidiu, Techirghiol.


    RELIEFUL


    Este format dintr-un podiş tabular (100 - 200 m altitudine), ce aparţine Podişului Dobrogei de Sud şi Podişului Dobrogei Centrale (Podişului Casimcei), înclinat de la sud spre nord, către Valea Carasu şi dinspre Dunăre spre ţărmul Mării Negre.


    CLIMA


    Are caracter continental cu nuanţe excesive, cu veri fierbinţi şi uscate, ierni reci, vânturi puternice din nord-est, ploi rare şi neuniform repartizate.


    CURSURILE DE APĂ


    Prezintă râuri scurte care seacă în anotimpul cald, mai importante fiind cele din nord: Casimcea, Carasul, ori scurte artere hidrohrafice ce se îndreaptă spre Dunăre (Topolog), sau spre lacurile din lungul ţărmului Mării Negre (Casimcea). De-a lungul văii Carasu (pe 64,2 km) s-a realizat Canalul Dunăre - Marea Neagră.


    ATRACŢII TURISTICE


    LITORALUL MĂRII NEGRE


    Nota caracteristică a spaţiului constănţean este dată de litoralul Mării Negre, un pământ al făgăduinţei, ce se întinde în judeţul Constanţa pe o lungime de peste 100 km (din totalul de 244 km) care formează ieşirea la mare a României. Minunata rivieră românească beneficiază de farmecul deosebit al Mării Negre (a treia mare europeană ca întindere şi a doua ca adâncime, cu salinitate redusă (17 - 18‰ la ţărm şi temperatura apei vara de 20 - 25 0C).


    În Marea Neagră nu există curenţi, plante sau peşti periculoşi. Platforma litorală coboară lin de la plajă (pe o fâşie de 100 - 200 m spre larg, adâncimea apei este redusă: 1 - 2 m), eliminându-se astfel orice factor de risc. Marile întinderi de plajă sunt pavate cu nisip auriu de o fineţe deosebită. De-a lungul coastei, un spaţiu de o calitate excepţională etalează o salbă de staţiuni care răspund tuturor vârstelor şi gusturilor: Năvodari, Mamaia, Constanţa, Eforie Nord, Eforie Sud, Costineşti, Techirghiol, Olimp, Neptun, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn, Mangalia, 2 Mai. Specificul acestui univers pitoresc este dat de împletirea unei multitudini de factori (ambianţa deosebit de agreabilă, elegantă şi distincţia hotelurilor, posibilităţi diverse de agrement, factori curativi naturali), ce transformă staţiunile în adevărate oaze de relaxare şi sănătate.


    LACURI


    Techirghiol, cel mai bogat lac cu nămol terapeutic din România, compus din elemente organice amestecate cu substanţe minerale şi constituind principalul element în tratamentul multiplelor afecţiuni, pentru care este atât de solicitată staţiunea de pe malurile sale. Este cel mai întins lac salin din ţara noastră (11,7 km ). Acest liman fluvio-maritim (ce a fost cândva un golf de mare) formează în prezent o rezervaţie faunistică (unde trăiesc, printre altele, peste 124 de specii de păsări, multe dintre ele rarităţi). Bugeac, liman fluvial, important centru piscicol pe dreapta Dunării. Oltina, liman fluvial, important centru piscicol pe dreapta Dunării. Corbu, Taşcău, Tatlageac, limanuri fluviomarine, unde se pot practica sporturi nautice, au o deosebită importanţă datorită nămolului cu calităţi terapeutice. Sinoe şi Siutghiol, lagune marine, reprezintă fostele golfuri marine iar în prezent sunt importante pentru piscicultură.


    PEŞTERI


    Peşterile de la Gura Dobrogei, rezervaţie complexă (speologică, paleontologică, geologică, faunistică) situată lângă comunele Limanu şi Târguşor, formată din trei peşteri (Limanu, Liliecilor şi La Adam, renumită prin bogata faună cuaternară) unde întâlnim mari colonii de lilieci.


    REZERVAŢII ŞI MONUMENTE ALE NATURII


    Dunele litorale la Agigea, (la 8 km sud de Constanţa), rezervaţie naturală de dune marine reprezentată de un platou de 8 - 10 m format din depunerea continuă a nisipului. Rezervaţie floristică în cadrul căreia se dezvoltă circa 120 de specii de plante caracteristice litoralului românesc al Mării Negre. Canalele Hârşova, rezervaţie geologică şi paleontologică, unde trăieşte un şarpe uriaş de tip piton. Canaraua Fetii (la sud de lacul Oltina), rezervaţie faunistică. Pădurea Hagieni, rezervaţie forestieră între Hagieni şi Albeşti. Datorită frumuseţii peisajului şi a curiozităţilor sale floristice şi faunistice: broasca ţestoasă uriaşă, numeroase specii de păienjeni, este un punct de atracţie pentru numeroşi vizitatori. Fântânele Murfatlar, rezervaţie floristică (la 1 km sud de podgoria Murfatlar), lângă Basarabi.


    STAŢIUNI TURISTICE


    Costineşti (la 28 km sud de Constanţa), staţiune balneoclimaterică estivală (2 - 4 m altitudine), denumită şi Staţiunea Tineretului. Atmosfera tinerească este întregită de numeroasele manifestări cultural-artistice ce se desfăşoară aici, de bazele de agrement moderne, de antrenantele emisiuni transmise de Radio Vacanţa. Eforie Nord (la 14 km sud de Constanţa), staţiune balneoclimaterică permanentă (6 - 20 m altitudine), pe fâşia litorală dintre lacul Techirghiol şi Marea Neagră. Staţiunea şi-a început activitatea în 1894, când Eforia Spitalelor Civile din Bucureşti a construit aici un sanatoriu. A doua staţiune a litoralului (ca mărime), Eforie Nord este renumită în toată Europa datorită tratamentelor cu factori naturali existenţi aici. Fosta staţiune Carmen Sylva, deţinea primul stabiliment balnear din Dobrogea (1892) iar din 1930 era cea mai importantă bază turistică a litoralului românesc.


    Faleza litorală (de la a cărei înălţime de 25 - 35 m se deschide o splendidă panoramă), discotecile, teatrul în aer liber, sunt atracţii ale acestei staţiuni ce uimeşte prin mulţimea florilor sale. Plaja staţiunii Jupiter se întinde pe o distanţă de 1 km într-un golf pitoresc. Cap Aurora, cea mai tânără staţiune a litoralului românesc atrage nenumăraţi turişti prin frumuseţea peisajului şi a hotelurilor sale, cu nume de pietre preţioase. Cea mai mare staţiune din România (6 - 8 m altitudine), denumită Perla Mării Negre este dezvoltată pe o fâşie de nisip scăldată la răsărit de valurile mării, iar la apus de apa dulce a lacului Siutghiol. Primul stabiliment balnear datează din perioada 1906 - 1919, în prezent fiind una din cele mai frumoase staţiuni maritime europene. Plaja staţiunii, ce poate rivaliza cu celebrele plaje de la Cannes sau Saint Tropez de pe Coasta de Azur, este acoperită de un nisip deosebit de fin, întins pe o lungime de 8 km şi o lăţime de 100 - 200 m. Mangalia (la 44 km de Constanţa), staţiune balneoclimaterică permanentă, la aceeaşi latitudine cu staţiunile mediteraneene Monaco, San Remo şi Nisa. Este o aşezare de aceeaşi vârstă cu Tomisul, colonia antică purtând numele de Callatis (de la râul Calles din Asia Mică). A fost întemeiată de greci în sec. VI î.Hr, şi dezvoltată apoi de romani (sec. II - IV d.Hr) şi revitalizată de genovezi (sec. XIII - XIV) care o numesc Pangalia. Mangalia, cea mai sudică staţiune de pe litoralul Mării Negre, este singurul loc din ţara noastră unde iarna temperatura rămâne peste 0C. Mangalia este singura staţiune maritimă care deţine izvoare minerale (sulfuroase, mezotermale şi radioactive, folosite din antichitatea romană). Neptunul dispune de o modernă bază de tratament (electroterapie, hidroterapie, tratamente cu nămol, săli de gimnastică, saună, tratament cu Gerovital şi Aslavital, produse terapeutice româneşti de renume mondial prevenind îmbătrânirea prematură şi regenerând  organismul). Saturn (la 42 km de Constanţa şi la 1 km de Mangalia), staţiune climaterică estivală (3 - 10 m altitudine) care beneficiază de circa 25 de zile însorite pe lună. Apa mării are, în timpul verii, o temperatură medie de 20 - 250C. Venus (la 5 km de Mangalia), staţiune balneoclimaterică sezonieră, pe un promontoriu caracterizat prin coborârea în pantă, ce formează un frumos amfiteatru. Ca şi celelalte staţiuni din constelaţia litoralului românesc, Venus beneficiază de brizele marine, de strălucirea soarelui şi de nisipul fin al plajelor constituind un veritabil punct de atracţie pentru orice turist dornic de recreere. Techirghiol (la 18 km sud de Constanţa), staţiune balneoclimaterică permanentă, pe malul lacului cu acelaşi nume (15 - 20 m altitudine), într-o vâlcea înconjurată de mici coline. Principalii factori naturali terapeutici sunt apa sărată şi nămolul sapropelic al lacului Techirghiol.


    Lunca Dunării, aşa cum se formează ea pe teritoriul judeţului Constanţa, se întinde pe malul drept al fluviului în drumul său către Dunăre de-a lungul localităţilor Ostrov, Lipniţa, Oltina, Aliman, Rasova, Cernavodă, Seimeni, Topalu şi Hârşova.


    Numeroasele văi din Podişul Oltinei sunt dominate de versanţi calcaroşi abrupţi, în care cursurile de apă săpat peisaje fabuloase. Pe malul drept al Dunării, văile sunt înecate de marile limanuri fluviale: Buceag, Oltina, Vederoasa, Baciu sau Dunăreni, ochiuri de apă dulce care atrag amatorii de pescuit.


    Pădurile din această zonă reprezintă o adevărată comoară dacă e să luam în considerare bogăţia florei şi a faunei întâlnite aici. Fondul cinegetic al acestei regiuni, reprezentat de cerbi, mistreţi, vulpi, iepuri, fazani, raţe sau gâşte sălbatice, satisface pasiunea multor vânători care poposesc aici. În plus, cei care iubesc natura se vor bucura să întâlnească în Podişul Oltinei rezervaţii precum Canaraua Fetii, Esechioi, Pădurea Negureni, Pădurea Cetate, Pădurea Bratca, şi Pădurea Taşalman, toate adăpostind specii rare de plante şi animale care pot fi astfel observate în mediul lor natural de viaţă.


    Delta Dunării este şi leagănul a 20 de grupuri etnice diferite care trăiesc aici: ruşi, ucrainieni, ruteni, greci, aromâni, turci, tătari, bulgari, armeni, germani, polonezi, cehi, slovaci, unguri, italieni, albanezi, evrei şi rromi. Ei trăiesc într-o comunicare perfectă asemenea păsărilor din Deltă.


    Pelicanii sunt consideraţi simbolul Deltei Dunării şi, prin urmare, toată lumea vrea să-i vadă. Aici trăiesc 550 de perechi de pelicani Dalmaţi şi peste 7.000 de pelicani albi dar coloniile se găsesc, de obicei, în zonele protejate. Egretele mari şi mici, cocstârci roşii sau suri stau graţios pe malul apei. Atunci cand o barcă trece prin apropiere, păsările îşi iau zborul cu graţie, întinzându-şi larg aripile. Nu departe de ele poţi zări lopătarii ale căror ciocuri arată chiar ca nişte lopeţi. Din stufărişuri cocostârcii suri, lebedele şi vulturii cu coada albă ţâşnesc în zboruri graţioase. Lişiţele negre zboară pe deasupra covoarelor de nuferi albi şi galbeni. Raţele zboară şi ele măcănind zgomotos.


    Situat în estul Dobrogei, complexul Razim – Sinoe, constituit din lagune şi limane izolate de depunerile curentului litoral de coastă, reprezintă cea mai mare întindere lacustră din ţară. Din acest complex, pe teritoriul judeţului Constanţa se întinde lacul Sinoe, separat de mare prin grindul Chituc şi de lacul Zmeica prin Insula Lupilor. Grindul Chituc, format în perioade istorice, cu aspect de peninsulă nisipoasă este străbătut de portiţe şi priboine – canale care permit pătrunderea apelor marine şi asigură păstrarea valorii piscicole.


    AEROPORTUL INTERNAŢIONAL MIHAIL KOGĂLNICEANU


    Constanţa se află printre cele mai importante aeroporturi din România. Este membru permanent A.C.I. Europe şi al Asociaţiei Aeroporturilor din România.


    Amplasat în partea de N - NV a municipiului Constanţa, aeroportul deţine o poziţie geo - strategică importantă faţă de obiectivele economice de interes naţional şi internaţional, fiind situat la 26 Km de oraşul port la Marea Neagră – Constanţa, la 14 km de Canalul Navigabil Dunăre-Marea Neagră şi la aproximativ 100 km de Delta Dunării – unică în Europa prin diversitatea florei şi faunei. De asemenea, Aeroportul are conexiuni cu importante căi de transport rutier – drumurile europene E60, şi E67, transport feroviar-magistrala de cale ferată Bucureşti-Feteşti-Constanţa.


    Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu Constanţa prezintă un interes major în crearea unei baze pentru transportul aerian de mărfuri şi datorită amplasării poate deveni un aeroport de tranzit către Orient şi Asia. Aeroportul este deschis permanent traficului aerian, pe întreagă perioadă a anului şi dispune de următoarele facilităţi: Parcare autovehicule 150 locuri, snack–bar, rent a car, taxi, transport pentru pasageri aeroport-gară, agenţie de turism, securizare bagaje, exchange office, ATM, ASV, Internet wireless gratuit, sonorizare ambientală, telefoane publice, automate cafea şi băuturi răcoritoare, cabinet medical non-stop, facilităţi mama şi copilul, facilităţi persoane cu dizabilităţi, zonă magazine, companii de curierat.


    Dimensiunile şi rezistenţa elementelor de infrastructură aeroportuare precum şi echipamentele de care dispune aeroportul (echipamente de balizaj, de protecţie împotriva incendiilor, mijloace de comunicaţii) îi permit aterizarea aeronavelor long carrier cu excepţia A380 şi An225.


    Aeroportul deţine o capacitate de operare de 2 aeronave wide body sau 3 aeronave narrow – body pe ora şi un million de pasageri pe an.


    În funcţie de sezon, pe aeroport operează companii aeriene care asigură legături interne şi externe în principalele huburi ale lumii.


    Compania Ryanair operează curse regulate spre destinaţia Pisa (Italia), în curând urmând să fie inaugurată şi destinaţia Bologna. Către Bruxelles, Blue Air operează curse regulate în perioada 29 martie – 24 octombrie 2009. Compania Carpatair oferă posibilitatea deplasării prin Timişoara către: Ancona, Bari, Bologna, Florenţa, Milano-Bergamo, Torino, Veneţia, Verona, Dusseldorf, Frankfurt, Munchen, Stuttgart, Atena, Salonic, Kiev, Lviv şi Odessa.


    Activitatea Aeroportului Internaţional Mihail Kogălniceanu Constanţa este în strânsă legătură cu dezvoltarea economică a regiunii în care este amplasat. Politica flexibilă şi stimulativă de tarifare a serviciilor oferite companiilor aeriene, creşterea şi diversificarea serviciilor oferite pasagerilor şi operatorilor aerieni cât şi aplicarea unei politici active de marketing, alcătuiesc strategia de dezvoltare continuă a traficului aeroportuar.


    Scopul nostru este să dezvoltăm, într-o manieră durabilă, cel mai modern şi eficient sistem aeroportuar din regiune, prin care să facilităm schimburile economice şi culturale ale ţării noastre cu toate ţările de pe glob. Misiunea noastră este să asigurăm un trafic fluent de pasageri şi marfă şi să ne constituim într-un factor de încredere pentru toţi partenerii noştri: pasageri şi companii aeriene, prin creşterea continuă a calităţii serviciilor prestate şi protejarea resurselor şi a mediului.


    PREZENTARE PAVILION


    Spaţii interioare expoziţii > 3745 mp din care:


    -la parter 2302,5 mp


    -la etaj 1443 mp


    Dispune de trei săli meeting la parter:


    -două cu capacitate de 20 persoane;


    -una cu capacitate de 50 persoane.


    Are o sală de conferinţe/evenimente (cupolă) cu capacitate de 350 persoane dotată cu instalaţie sonorizare şi cabine traducători: sala este multifuncţională, pretabilă şi pentru lansări modă, alte evenimente.


    Pavilionul mai dispune de:


    -restaurant;


    -galerie de artă;


    -alte facilităţi (birouri, spaţii depozit, etc.);


    -parcare (270 locuri).


     


     


     


     


     

       
    Search engine TURISM ROMANIA ! Cazare Director web SEO Romania Afaceri si finante Agentii de turism div id="google_translate_element">