Consilii judetene

    JUDEŢUL ARGEŞ

    Situat în sudul ţării, judeţul Argeş este  traversat de paralela 45° latitudine nordică şi este străbătut în est de meridianul 25° longitudine estică. La nord, se învecinează cu judeţele Sibiu şi Braşov, cu judeţul Dâmboviţa la est, cu judeţul Teleorman la sud şi cu judeţele Olt şi Vâlcea la vest. Suprafaţa judeţului este de 6.800 km pătraţi, reprezentând  2,9 % din suprafaţa totală a ţării.

    ORGANIZARE ADMINISTRATIVĂ

    Judeţul Argeş este organizat, din punct de vedere administrativ, în: - trei municipii: Piteşti (reşedinţa de judeţ, cu 185.000 loc.), Câmpulung (44.858 loc., cel mai vechi oraş din Muntenia), Curtea de Argeş (35.895 loc., capitală a Ţării Româneşti în vremea lui Vlaicu Vodă şi Mircea cel Bătrân); -
    patru oraşe: Mioveni (36.000 loc.), Topoloveni (10.627 loc.), Costeşti (10.868 loc.), Ştefăneşti (11.500 loc.); - 95 comune; - 585 sate şi localităţi aferente acestora.

    RELIEFUL

    Relieful judeţului este ca un uriaş amfiteatru care coboară de la nord la sud, cuprinzând toate unităţile geo-morfologice întâlnite în spaţiul Carpato-Danubian de la 2.500 m până la 160 m altitudine. Munţii Făgăraş (din Carpaţii Sudici) se află în nord, cu vârfurile Moldoveanu (2.543 m), Negoiu (2.535 m) şi Vânătoarea lui Buteanu (2.508 m) dominând regiunea. Masivul Leaota, dealurile Platoului Dacic şi o parte din Câmpia Română trasează graniţa estică a judeţului. Câmpia Găvanu-Burdea se găseşte la est, iar văile râurilor Olt şi Argeş se întind către vest.

    ATRACŢII TURISTICE

    Munţi

    Munţii Piatra Craiului

    Munţii Piatra Craiului, aparţin judeţului Argeş prin partea lor sudică. Rai al alpinismului, masivul oferă turi
    ştilor trasee abrupte, aceştia beneficiind de o vegetaţie diversă şi bogată deţinând rarităţi precum: garofiţa Pietrei Craiului, floare-de-colţ, sângele voinicului. O parte a acestor munţi a fost declarată rezervaţie naturală.

    Munţii Făgăraş

    Munţii Făgăraş, cea mai semeaţă creastă montană din tot lanţul Carpaţilor României, cu cele mai mari altitudini din ţara noastră: vârfurile Moldoveanu 2544 m şi Negoiu 2535 m altitudine. Apele curgătoare, bogate şi numeroase pornesc din izvoare de mare altitudine sau din lacuri glaciare, formând astfel văi adânci pe care se află deseori cascade şi repezişuri. Aceşti munţi sunt străbătuţi de Transfăgărăşan, şoseaua situată la cea mai înaltă cotă de traversare a Carpaţilor (2055 m), străpungând un tunel de 845 m lungime.

    Munţii Iezer-Păpuşa

    Munţii Iezer-Păpuşa domină spre sud prin vârful Iezerul Mare 2462 m altitudine în depresiunea subcarpatică a Câmpulungului. Prezenţa reliefului specific cu avalanşe, văi glaciare, grohotişuri, torenţi de pietre, praguri glaciare fac din acest masiv un punct de atracţie pentru turişti. Datorită valoroaselor particularităţi, a fost înfiinţată rezervaţia Iezer.

    Văi şi chei

    Valea şi cheile Dâmboviţei determină în parte peisajul pitoresc al zonei Rucăr-Dâmbovicioara.

    Peştera Dâmbovicioara

    Peştera Dâmbovicioara (comuna Dâmbovicioara) este situată în partea sudică a Masivului Piatra-Craiului, zona Rucăr, pe drumul spre Cabana Brusturet. Această peşteră se caracterizează printr-un relief carstic variat, spectaculos. Lungă de peste 250 m, are aspectul unei galerii ramificate, traseul său fiind ascendent. Localnicii o cunoşteau înainte de 1579, an în care Dâmbovicioara este atestată documentar, pe vremea lui Mihnea Turcitul. Mai târziu, în 1767, J. Fridvalsky o citează în lucrarea ştiinţifică Mineralogia magni Principatus Transilvaniae, ea constituind prima formă carstică de acest fel din Muntenia menţionată într-un studiu de specialitate. Cercetările recente au dus la descoperirea unei noi galerii, neintroduse încă în circuitul de vizitare. Vegetaţia bogată, apele reci şi sclipitoare, faptul că o parte a acestor chei (de la Cetăţeni) au fost declarate rezervaţie naturală, Peştera Dâmbovicioarei, toate aceste atracţii turistice amplifică importanţa zonei din punct de vedere turistic.

    Alte văi şi chei

    Alte văi şi chei: Valea Vâlsanului, rezervaţie faunistică
    formată din malurile râului Vâlsan, este o rezervaţie naturală mixtă cu specii rare de plante şi animale, printre care se numără şi o specie unică în lume, Romanichtys valsanicola (aspretele), ceea ce face ca această vale să fie considerată cea mai ecologică din Europa; Valea Argeşului, Valea şi cheile Topologului.

    Lacuri

    Lacul Vidraru

    Lacul Vidraru, lac de acumulare, găzduit de impresionantul baraj ce aparţine hidrocentralei de pe Argeş este precedat în aval de o salbă de lacuri, însoţite de mici hidrocentrale: Oneşti, Cerbureni, Curtea de Argeş, Zigoneni, Bascov, Ştefăneşti.


    Aflate în zona Câmpulung- Rucăr sunt barajul Pecineagu şi barajul Răuşor.

    Rezervaţii şi monumente ale naturii

    Albeşti

    Albeşti, aflat la 9 km de Câmpulung are 2 rezervaţii geologice: granitul de Albeşti ( folosit şi la construcţia Arcului de Triumf) şi calcarul de Albeşti.

    Mihăileşti

    Mihăileşti, rezervaţie forestieră cu specii forestiere autohtone şi exotice: bradul de Caucaz, Douglas, arborele vieţii, ienupăr de Virginia, arborele de lalele.

    Suslăneşti

    Suslăneşti, rezervaţie paleontologică unde s-au găsit peşti fosili mumificaţi şi unele specii de arbori care s-au imprimat pe şisturi bituminoase.

    Negraşi

    Negraşi, rezervatie botanică. Poiana cu Narcise Negraşi (comuna Negraşi) este o  rezervaţie naturală (floristică). Pe o suprafaţă de 4,10 ha se găseşte o poiană cu narcise albe, cu o cornulă cu marginile roşii, ce înfloresc la sfârşitul lunii aprilie şi ţin până la sfârşitul lunii mai. A fost declarată rezervaţie floristică la 24 iunie 1966.

    Parcul Naţional Piatra Craiului

    Parcul Naţional Piatra Craiului - Masivul muntos Piatra Craiului este o originalitate geografică,  fiind constituit ca o rezervaţie floristică şi faunistică, cu un important rol în ocrotirea unor rarităţi naturale precum garofiţa Pietrei Craiului (Dianthus callizonus), specie endemică şi relict terţiar, floarea de colţ. (Leontopodium alpinum), sângele voinicului (Nigritella nigra), bujorul de munte (Rhododendron kotschyi), tisa (Taxus baccata), bulbucii de munte (Trollius europaeus), tulichina/iedera albă (Daphne cneorum), tulichina galbenă (Daphne blagayana), ghintura galbenă (Gentiana lutea), iar dintre animale capra neagră (Rupicapra rupicapra), ursul (Ursus arctos), fluturaşul de stâncă (Tichodromamuraria),  corbul (Corvus corax), vipera (Vipera berus), râsul (Lynx lynx) etc.

    Staţiuni turistice

    Brădetu

    Brădetu (628 m altitudine), aflată la 58 km de Piteşti este o staţiune balneoclimaterică de interes local, cu un climat de depresiune interdeluroasă.

    Bădeşti

    Bădeşti (170 m altitudine), este o staţiune balneoclimaterică permanentă, care se mândreşte cu o aparatură de tratament modernă pentru kinetoterapie şi electroterapie.

    Vestigii istorice

    Castrul de la Jidova

    Castrul de la Jidova, aflat la 4 km de Câmpulung, castru roman din timpul lui Commodus şi Severus (193-211) cu o suprafaţă de 1 ha, unul din cele mai bine păstrate din ţara noastră.

    Curtea Domnească de la Curtea de Argeş

    Curtea Domnească de la Curtea de Argeş, monunent istoric din secolul XIII, a fost prima reşedinţă a domnitorilor Ţării Româneşti, astăzi ruine.

    Cetatea Poienari

    Cetatea Poienari (comuna Arefu) rezervaţie arheologică construită pe muntele Cetăţuia de către Vlad Ţepeş. Ruinele Cetăţii Poienari sau Cetatea lui Negru Vodă datează din sec. al XIV
    -lea. Potrivit legendei, ar fi aparţinut domnului Ţării Româneşti, Negru Vodă, cunoscut în istoriografie sub numele de Radu I.

    Cetatea geto-dacică Cetăţeni

    Cetatea geto-dacică Cetăţeni a jucat un rol de seama în formarea primului stat dac condus de Burebista ( sec III i.Hr.).

    Cetatea Negru Vodă de la Cetăţeni

    Cetatea Negru Vodă de la Cetăţeni (comuna Cetăţeni) - Monument istoric şi de arhitectură religioasă din secolul al XIV-lea.

    Edificii religioase

    Mănăstirea Curtea de Argeş

    Mănăstirea Curtea de Argeş (municipiul Curtea de Argeş) - Ctitorită şi sfinţită de Neagoe Basarab în 1517, biserica are un echilibru al volumelor şi o supleţe ieşite din comun. Suprafaţa ocupată de biserică este de 756 mp, iar înălţimea, până la vârful turlei mari, este de 31 m. Întregul ansamblu are un echilibru şi o nobleţe care-i dau valoarea de reală bijuterie, unică în istoria arhitecturii din Europa de sud – est.

    Biserica rupestră Corbii de Piatră

    Biserica rupestră Corbii de Piatră (comuna Corbi) - Considerată pe bună dreptate o enigmă, biserica rupestră Corbii de Piatră nu se lasă descrisă uşor. Încastrată în stâncă, ascunsă ca o peşteră în peretele muntelui, nu seamănă nici cu chiliile rupestre de la Bozioru, nici cu grota de la Nămăieşti. Este singura biserică care prezintă două sfinte altare funcţionale pe acelaşi naos.

    Mănăstirea Negru Vodă de la Câmpulung

    Mănăstirea Negru Vodă de la Câmpulung, zidită după tradiţie de Radu Negru Voievod, rezidită de Basarab Voievod şi terminată de fiul său Nicolae Alexandru Basarab (1352-1364) al cărui mormânt se află aici.

    Mănăstirea Cotmeana

    Mănăstirea Cotmeana, aflată la 32 km de Piteşti, zidită în timpul lui Radu I ( 1377-1383).

    Alte edificii religioase

    Alte edificii religioase: Biserica Domnească din Piteşti, Biserica Baratia din Câmpulung, Biserica Subeşti din Câmpulung, Biserica Nămăieşti săpată aproape în întregime în gresia dealului, Mănăstirea de la Aninoasa, Mănăstirea Tutana, Mănăstirea Ciocanul, Schitul Dragoslavele şi Schitul Trivale din Piteşti.

    Edificii culturale

    Complexul Muzeal Goleşti

    Complexul Muzeal Goleşti (oraşul Ştefăneşti) - Muzeu naţional, monument istoric şi de arhitectură laică. Muzeul Pomiculturii şi Viticulturii din Goleşti, amenajat în aer liber cu o suprafaţă de 12 ha. Profil: literatură, etnografie, artă. Literatură: manuale şi editii princeps ale unor lucrări literare. Etnografie: interioare ţărăneşti din zonă, obiecte de uz casnic, ţesături şi cusături tradiţionale, ceramică, broderii.

    Casa memorială George Topârceanu

    Casa memorială a poetului George Topârceanu de la Nămăieşti.

    Casa memorială Liviu Rebreanu

    Casa memorială a marelui romancier Liviu Rebreanu de la Valea Mare, aflată la 4 km de Piteşti.

    Monumente şi statui

    Monumentul eroilor de la Mateiaş

    Monumentul eroilor de la Mateiaş, este format din mausoleu, muzeu şi un basorelief cu o cupă din piatra de Albeşti în care arde o flacără vesnică în amintirea celor care s-au jertfit pentru făurirea unităţii naţionale.

    Alte monumente

    Monumentul 1907, Poarta Eroilor din Piteşti, Monumentul Soldatului din Rucăr şi Câmpulung şi Statuia lui Nicolae Bălcescu de la Piteşti.

    CENTRE DE INFORMARE TURISTICĂ




    1. Centrul de Informare Turistică Piteşti, Adresa: Pasajul Victoriei nr.89, parter, Piteşti, jud Argeş


    2. Punctul de Informare şi Promovare Turistică Căpăţâneni, Adresa: Incinta Căminului Cultural Arefu, sat Căpăţâneni, comuna Arefu, judeţul Argeş, Tel: 0755 046 638, Persoane de contact:  Lălîu Tatiana, tatiana_laliu@yahoo.com 


    3. Punctul de Informare şi Promovare Turistică Dâmbovicioara, Adresa: Sediul Administrativ al Primăriei Dâmbovicioara, sat Podu Dâmboviţei, comuna Dâmbovicioara, judeţul Argeş, Tel: 0744 524 874, Persoana de contact: Busioc Raluca,  raluca.busioc@dambovicioara.com


    4. Punctul de Informare şi Promovare Turistică Schitu-Goleşti, Adresa: Km 40 al DN 73 Piteşti-Braşov, comuna Schitu-Goleşti, judeţul Argeş, Tel: 0755  046 976, Persoana de contact: Hubert Alexandru, hubert_alexandru@yahoo.com


    5. Punctul de Informare şi Promovare Turistică Topoloveni, Adresa: Str. Calea Bucureşti nr. 50-52, Topoloveni, judeţul Argeş, Tel: 0755 046 821, Persoana de contact: Moisescu Ion, ion_moisescu@yahoo.com
       
    Search engine TURISM ROMANIA ! Cazare Director web SEO Romania Afaceri si finante Agentii de turism div id="google_translate_element">