Muzee

    Muzeul Municipal Câmpulung Muscel

    Muzeul Municipal Câmpulung Muscel, înfiinţat în anul 1889, ilustrează prin exponatele sale rolul de vatră de istorie şi cultură pe care oraşul şi împrejurimile sale l-au avut de-a lungul timpului. Publicul vizitator poate cunoaşte aşezarea dacică de la Cetăţeni, castrul Jidava, rolul oraşului de reşedinţă a primilor voievozi şi important centru comercial, ca şi implicarea directă a locuitorilor în toate evenimentele istorice, politice şi culturale, din perioada medievală, precum şi în „zavera” lui Tudor Vladimirescu, revoluţia de la 1848, lupta pentru unire din 1859, evenimente bine punctate în muzeu prin documente originale şi obiecte, participarea muscelenilor în 1877 la Rahova şi Vidin, în 1916 în luptele din sectorul Valea Mare-Pravăţ şi în al doilea război mondial. Muzeul este situat în str. Negru Vodă, nr 119 şi poate fi vizitat zilnic: luni-duminică, orele 9şş-17şş.

    Secţia de etnografie şi artă populară musceleană Lilly şi Margareta Gică Ştefănescu

    Secţia de etnografie şi artă populară musceleană Lilly şi Margareta Gică Ştefănescu, situată în Câmpulung Muscel, Str. Republicii, nr. 5, într-o clădire  monument istoric  datând din anul 1735, cu parter si etaj, adăposteşte valoroase colecţii de ceramică, costume populare, ţesături. În anul 1928 clădirea a fost restaurata de arhitectul campulungean Dumitru Ionescu Berechet. La parter găsim o bucătărie ţărănească parcă smulsă din pânzele lui N. Grigorescu şi Şt. Luchian, „casa mică” sau camera de lucru, semănată cu obiecte de tors şi ţesut, şi alături „casa mare” sau casa de oaspeţi. La etaj sunt expuse obiecte de ceramică ce amintesc de arta olarilor câmpulungeni de altădată, un splendid mobilier pirogravat, o încântătoare paradă a portului muscelean şi ţesături de interior.

    Mausoleul de la Mateiaş

    Ridicat din iniţiativa filialei locale a societăţii Cultul eroilor cu participarea materială a localnicilor, Mausoleul de la Mateiaş a fost construit sub antrepriza italianului De Nicolo, între 1928-1935, după planurile arhitecţilor D.I.Berechet şi State Balosin. Interiorul, pictat iniţial de Olga Greceanu având ca temă eroismul Armatei Române şi colaborarea cu Aliaţii, s-a deteriorat din cauza condiţiilor climatice şi a fost înlocuit în anii 1980-1984 cu mozaicuri tip Murano. Un basorelief de mari dimensiuni, operă a sculptorului câmpulungean Radu Adrian, prezintă o scenă de luptă încadrată de două texte ce redau mesajul luptatorilor de la Mateiaş şi răspunsul generaţiei actuale. În cele două mari săli construite la baza monumentului vizitatorii pot cunoaşte contribuţia României în prima conflagraţie mondială şi importanţa luptelor din zonă, în toamna lui 1916, şi pot intra în atmosfera momentului prin intermediul dioramei.

    Casa Memorială George Topârceanu

    Aproape de centrul satului Nămăeşti, faţă în faţă cu schitul de piatră ce domină de pe deal, se află o casă ţărănească cu pridvor larg la etaj, acoperită cu şiţa şi ridicată de mâini pricepute la început de veac, în 1900, loc în care poetul George Topârceanu şi-a petrecut 8 ani din viaţă, casă intrată în patrimoniul muzeului prin donaţia familiei, în anul 1958. Mica expoziţie de la parter invită vizitatorii într-o incursiune în timp pentru a cunoaşte viaţa şi activitatea poetului \"Baladelor vesele şi triste\" prin intermediul fotografiilor, scrisorilor către familie, documente originale şi publicaţii. O scară interioară de lemn (element original în arhitectura ţărănească) ne conduce la etaj unde, în două încăperi dispuse simetric faţă de un antreu, a fost recreată atmosfera în care a trăit şi a scris George Topârceanu. Paşii lui traversau micul hol şi ajungeau în camera de lucru unde, la biroul pirogravat aşternea, în momente de inspiraţie, versuri care au devenit subiecte de poezii: \"Aeroplanul\" din poezia cu acelaşi nume şi celebrul geamantan din \"Balada chiriaşului grabit\"

       
    Search engine TURISM ROMANIA ! Cazare Director web SEO Romania Afaceri si finante Agentii de turism div id="google_translate_element">