Primarii

    Câmpulung Moldovenesc

    Aşezată la o altitudine de
    620 m, localitatea este străjuită de jur-împrejur de munţi împăduriţi,
    crenelând orizontul. Oraşul ocupă o poziţie centrală în ţinutul Obcinelor
    bucovinene, la distanţe apropiate aflându-se Vatra Dornei, Gura Humorului, Mănăstirea
    Humorului, Mănăstirea Voroneţ, Mănăstirea Moldoviţa. Amplasat la poalele Rarăului,
    udat de apele râului Moldova şi cu un climat tipic subalpin, aerul ozonat, a
    atras numeroşi turişti chiar de la începutul sec. al XIX-lea. Iernile lungi şi
    bogate în zăpadă, verile răcoroase şi umede, pădurile de conifere şi apropierea
    de masivele Rarău şi Giumalău favorizează dezvoltarea permanentă a oraşului ca staţiune
    climaterică şi turistică. Prima atestare documentară este un hrisov al lui
    Alexandru cel Bun de la 1411. În evul mediu aici a fost centrul Ocolului
    Câmpulung, care cuprindea 13 sate de pe văile Moldovei, Bistriţei şi Dornei.
    După 1775 localitatea s-a dezvoltat datorită exploatărilor miniere şi
    forestiere, care au adus în zonă numeroşi colonişti de pe întreg cuprinsul
    imperiului, devenind târg. Astăzi doar zona centrală mai poartă amprenta
    perioadei austriece, prin construcţiile anterioare anului 1918. Oraşul
    Câmpulung Moldovenesc se desfăşoară astăzi pe o distanţă de cca. 12 km în lungime
    şi se situează în partea central – vestică a judeţului Suceava, în depresiunea
    cu acelaşi nume de pe cursul mijlociu al râului Moldova. Cu toate că oraşul
    este aşezat în inima zonei muntoase, două importante artere de comunicaţie
    transcarpatice - rutieră şi feroviară - care leagă nordul Moldovei cu
    Transilvania nordică, îl fac uşor accesibil. Câmpulung Moldovenesc ca şi
    împrejurimile sale, are câteva obiective turistice interesante. Turistul sosit în
    oraşul de la poalele Rarăului, dacă va voi să cunoască ceea ce are specific
    această zonă şi care reflectă strădaniile şi creaţiile oamenilor în decursul
    existenţei lor milenare, va trebui negreşit să facă un popas pentru a vizita
    Muzeul “Arta Lemnului”– singurul de acest gen din România sau colecţiile
    particulare cum ar fi cea de artă populară bucovineană “Ion Grămadă”, colecţia
    de linguri din lemn “Ion Ţugui”, Expoziţia de sculptură în lemn a sculptorului
    Ion Maftei. Există şi o serie de muzee săteşti, printre care cele huţule din
    Breaza de Sus, Paltin sau Moldoviţa. Oraşul poate constitui un punct de plecare
    pentru adevărate călătorii la vestitele monumente istorice din Obcinile
    Bucovinei, cu valoare de unicat în întreaga lume, mănăstirile medievale cu
    frescă exterioară Moldoviţa, Suceviţa, Putna, Humor şi Voroneţ constituind o
    atracţie turistică deosebită. De asemenea, oraşul Câmpulung Moldovenesc este situat
    nu departe de minunata zonă montană Rarău - Giumalău. Teritoriul acesta
    cuprinde un şir de munţi şi văi care rivalizează în frumuseţe cu oricare
    regiune muntoasă din lume. Marea atractivitate a peisajului decurge din
    diversitatea şi complexitatea structurii sale, ce conferă regiunii calitatea
    unui veritabil muzeu geologic natural. Astfel, relieful oferă imagini fascinante,
    cu treceri de la culmile domoale ale obcinilor la masive greoaie, precum Giumalăul
    sau la piscurile zvelte şi dantelate ale aflorismentelor calcaroase, aşa cum
    sunt cele din masivul Rarău. Ţinutul este în cea mai mare parte acoperit de
    păduri de conifere şi foioase, străbătut de ape repezi şi înţesat de monumente
    ale naturii şi rezervaţii naturale geologice, forestiere şi floristice. Dintre
    acestea amintim rezervaţiile geologice: Cheia Moara Dracului, Clipa triasică de
    pe Pârâul Cailor, Cheia Lucavei şi Stânca Piatra Pinului; rezervaţia floristică
    Fâneţele montane de la plaiul Todirescu; rezervaţii forestiere: Codrul secular
    de la Slătioara, Pădurea seculară Giumalău şi rezervaţia mixtă Pietrele Doamnei
    - Rarău. Dealtfel, pădurea a jucat un
    rol însemnat în toponimia, onomastica, heraldica (steme), sfragistica (peceţi),
    în civilizaţia acestor locuri şi în creaţia populară de aici. Vechea pecete a câmpulungenilor
    reprezenta un tăietor de lemne ce dobora un brad cu toporul. Există pe aceste plaiuri
    arbori multiseculari, molizi candelabri, ce împodobesc peisajul. Natura
    locurilor a sensibilizat sufletul oamenilor, încât prin pitorescul ei se îmbină
    armonios cu obiceiuri şi datini, cu măiestria podoabelor din portul
    localnicilor. Într-un ţinut ca al Câmpulugului, în care dăinuie atâtea comori
    naturale, istorice, culturale şi artistice, a fost firesc să vieţuiască şi unul
    dintre cele mai bogate şi nealterate fonduri etnografice şi folclorice din
    zonă. Mărturii despre cântece şi dansuri, arta portului popular şi alte
    meşteşuguri artistice se găsesc şi astăzi în multe vetre ale satului
    bucovinean. Foarte interesante şi de un farmec deosebit sunt festivalurile de
    folclor şi manifestările periodice cu caracter folcloric din mai toate
    localităţile bucovinene. Întâlnim aici spectacole însoţite de târguri ale
    meşterilor populari şi expoziţii de artă populară, precum şi sărbători rituale
    prilejuite de hramurile bisericilor şi mănăstirilor din Obcinile Bucovinei. Un
    loc aparte în peisajul cultural câmpulungean îl ocupă Festivalul Internaţional Întâlniri
    bucovinene, ajuns la a XVII-a ediţie, recunoscut ca cel mai mare festival de
    folclor din Europa. Bucovina este un ţinut care de veacuri este un model de convieţuire
    inter-etnică, istoria alcătuind aici un adevărat mozaic de neamuri care au
    reuşit să trăiască împreună fără conflicte etnice majore: români, germani,
    huţuli, polonezi, ucraineni, ruşi, lipoveni, evrei, armeni, ţigani. În
    Bucovina, spune Anna Danielewicz, poetă din Silezia Inferioară, oamenii
    “considerau că, de vreme ce vecinul vorbeşte o altă limbă şi are altă religie,
    este evident că aşa trebuie să fie şi este un lucru normal. Nimeni nu se
    considera mai presus, pentru că mai presus era Dumnezeu.” Aici, foştii
    locuitori, strămutaţi, în timpul celui de-al doilea război mondial, în ţările
    lor de origine, simt nevoia să se întoarcă, dacă nu altfel, măcar în cadrul
    unor festivaluri ca acesta, iniţiat de bucovinenii din Polonia, în anul 1990,
    şi care reuneşte formaţii ale bucovinenilor din Polonia, Ungaria, Ucraina şi
    România. Oferta turistică atât de bogată a zonei Câmpulung Moldovenesc este
    susţinută de o importantă reţea de structuri de primire, formată din hoteluri
    de una, două şi trei stele, moteluri, pensiuni, cabane, şi ferme agroturistice,
    case particulare şi case de vacanţă.


       
    Search engine TURISM ROMANIA ! Cazare Director web SEO Romania Afaceri si finante Agentii de turism div id="google_translate_element">