Primarii


    PRIMĂRIA MUNICIPIULUI TÂRGU JIU

    Târgu Jiu, B-dul Constantin Brâncuşi, nr. 19, Tel.: 0253-213.317, Fax: 0253-214.878, primaria.targujiu@xnet.ro, www.targujiu.ro


    Cuvânt înainte

    Dragi prieteni,


    Suntem locuitorii unui oraş de şase ori centenar. Ne străduim, zi de zi, să îmbogăţim şi să transmitem generaţiilor viitoare această minunată moştenire lăsată de înaintaşii noştri, cei care au contribuit la ridicarea localităţii aşa cum este ea astăzi. Îndrăgostiţii de Brâncuşi, de natură sau de folclor, precum şi cei care caută liniştea aşezămintelor monahale, odată ajunşi la Târgu-Jiu şi în judeţul Gorj vor reveni cu siguranţă, atraşi de frumuseţea locurilor, de ospitalitatea oamenilor, de nobleţea tradiţiilor. În faţa tuturor celor care doresc să ne cunoască, ne deschidem cu bucurie uşa casei şi poarta sufletului şi îi aşteptăm întotdeauna cu binecunoscuta şi tradiţionala noastră ospitalitate.


    Primar, Dr. ing. Florin Cârciumaru


    Informaţii generale

    Reşedinţă de judeţ, Municipiul Târgu-Jiu, cel mai mare oraş al judeţului Gorj, este situat la o altitudine de 195 – 212 m, la intersecţia paralelei 45ş 02\\\' latitudine nordică cu meridianul 23ş 17\\\' longitudine estică, în plină zonă temperată, în Depresiunea Târgu-Jiu - Câmpu Mare, dominată la nord de masivele muntoase Parâng şi Vâlcan, iar la sud de şiruri de dealuri. Municipiul Târgu-Jiu, incluzând şi localităţile componente Iezureni, Preajba Mare, Drăgoieni, Romaneşti, Slobozia, Bârseşti, Polata şi Ursaţi, se întinde pe o suprafaţă estimată la 9.333 ha şi are o populaţie stabilă de 96.641 locuitori. Dezvoltarea Municipiului Târgu-Jiu a fost înlesnită în timp de situarea sa la încrucişarea unor drumuri importante (spre Craiova, Râmnicu Vâlcea, Drobeta Turnu Severin, Petroşani), precum şi de construirea în 1888 a căii ferate Filiaşi – Târgu-Jiu. În ultimii ani, au fost dezvoltate ample proiecte de înfrăţire cu oraşe europene din Italia (Noci), Germania (Lauchhammer), Bulgaria (Yambol) şi Turcia (Pendik).


    Relieful zonei este depresionar, mărginit la vest şi nord-vest de dealuri de încreţire. Târgu-Jiul se situează pe trei terase: terasa superioară, în zona Ciocârlău (altitudine de 210 m), terasa medie, cu 20 m mai jos decât cea superioară, situată în zona fostului lagăr de deţinuţi politici şi terasa inferioară, pe care se întinde cea mai mare parte a oraşului.


    Este caracteristic topoclimatul cu influenţe mediteraneene, de depresiune, cu timp liniştit, în care predomină zilele calde şi în care iarna nu se resimte viscolul.


    Prin configuraţia sa geografică, zona Municipiului Târgu-Jiu  se încadrează  în zona vegetaţiei de luncă. Aceasta se întinde în luncile râurilor din zona depresionară, sub formă de zăvoaie. Speciile caracteristice sunt sălciile, amestecate cu răchiţi şi plopul alb sau negru.


    Toponimicul Jiu, prin care este denumită localitatea, a fost menţionat pentru prima dată la 23 noiembrie 1406, iar prima atestare ca oraş a apărut într-un hrisov datat 22 iunie 1597, emis de Mihai Viteazul la Târgovişte, în care era menţionat „Vâlsan ot varoşi Târgu-Jiu” (Vâlsan din oraşul Târgu-Jiu). La data de 17 februarie 1968 Târgu-Jiu a devenit municipiu reşedinţă a judeţului Gorj. În anul 1821 gorjeanul Tudor Vladimirescu a ridicat steagul luptei pentru eliberarea naţională şi socială a românilor, iar la 14 octombrie 1916, populaţia Târgu-Jiului (târgoveţi, femei, copii), condusă de comisarul Ioan C. Popilian a apărat oraşul de nemţii cotropitori în luptele de la Podul Jiului. Acesta este şi momentul istoric în care a primit botezul de luptătoare eroina Ecaterina Teodoroiu (1894 - 1917), originară din satul Vădeni, care s-a jertfit pentru apărarea patriei în Primul Război Mondial. În 1834 a avut loc în Târgu-Jiu prima reprezentaţie teatrală, actorii fiind elevi ai profesorului Constantin Stanciovici Brănişteanu, aceasta fiind doar începutul mişcării teatrale locale, materializate ulterior în construirea Teatrului Milescu, care a devenit în 1875 prima sală (instituţie) de spectacole din oraş. În 1880 s-a înfiinţat Tipografia Naţională „Nicu D. Miloşescu”, încurajându-se astfel apariţia de cărţi şi ziare locale. În anul 1892 s-a constituit o societate muzicală filarmonică, devenită în anul 1902 Lyra Gorjului, ocazie cu care a susţinut la data de 4 decembrie 1902, prima şezătoare literar – muzicală. În 1940, Lyra Gorjului a fost desfiinţată, iar iniţiativa reînfiinţării ei a apărut peste decenii, în 2005, şi a aparţinut Şcolii Populare de Artă din Târgu-Jiu. În prezent, Lyra Gorjului desfăşoară stagiuni permanente susţinute financiar de Consiliul Local şi Primăria Târgu-Jiu. În anul 1894 s-au pus bazele Muzeului Gorjului, printr-o colecţie istorică şi arheologică şi o expoziţie de ştiinţele naturii. Secolul al XX–lea a marcat o perioadă de efervescenţă culturală deosebită, manifestată prin înfiinţarea de instituţii şi formaţii culturale, cămine culturale, Casa de Cultură, Şcoala Populară de Artă, Centrul Judeţean al Creaţiei, Teatrul Popular, Ateneul Popular, Taraful Gorjului, devenit Ansamblul Artistic Profesionist „Doina Gorjului”, Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu”, Centrul pentru Cultură şi Artă „Constantin Brâncuşi” ş.a. Activitatea desfăşurată în cadrul acestor instituţii de cultură a evidenţiat talentul unui număr însemnat de creatori şi de artişti, mulţi cunoscuţi pe plan naţional.


    Municipiul Târgu-Jiu este recunoscut în lume prin operele Ansamblului Monumental „Calea Eroilor”, realizat în anii 1937-1938 de Constantin Brâncuşi, unul dintre marii artişti mondiali. Lucrările acestui ansamblu (Masa Tăcerii, Poarta Sărutului, Coloana Infinitului) definesc concepţia creatoare a artistului şi sunt mărturii în timp ale sufletului şi geniului românesc. Lucrările monumentale au fost realizate în baza unui proiect, care aşa cum mărturisea chiar Constantin Bâncuşi, era alcătuit din elemente arhitecturale cu valoare simbolică: „o alee, care plecând de pe digul Jiului, care este locul de evocare al actelor de vitejie gorjeană, ar trece pe sub un portal, ce în viitor ar marca şi intrarea în grădina publică, pentru ca, continuând spre biserica ce se renovează, să se termine această cale ce va purta chiar şi denumirea de Calea Eroilor, la monumentul recunoştinţei, întruchipat dintr-o coloană înaltă de circa 29 m înălţându-se fără sfârşit, aşa cum trebuie să fie şi recunoştinţa noastră”. Ansamblul a fost inaugurat la data de 27 octombrie 1938 şi reprezintă un omagiu adus eroilor căzuţi în timpul primului război mondial. Masa Tăcerii reprezintă masa ţărănească dar şi masa de dinaintea confruntării de la care pleacă la luptă viitorii combatanţi şi eroi. Lucrată în travertin, ea are următoarele dimensiuni: tăblia are un diametru de 2,15 m si 0,43 m grosime, piciorul 2 m în diametru şi 0,45 m grosime. Iniţial, cele 12 scaune aşezate în jurul ei erau mult mai apropiate de masă şi dispuse două câte două. Poarta Sărutului este spaţiul prin care se face trecerea spre o altă lume. Motivul sărutului prezent pe stâlpii porţii ar putea fi perceput şi ca ochiul care priveşte înlăuntru. Lucrarea este realizată din travertin de Banpotoc, la dimensiuni de 5,13 m înălţime şi 5,45 lungime, cu o latură a stâlpilor de 1,69 m. Coloana fără Sfârşit reprezintă un adevărat „testament spiritual” al marelui artist, un adevărat Axis mundi menit parcă să sprijine în veşnicie bolta cerului, fiind considerată de către Sidney Geist „punctul de vârf al artei moderne”. Înaltă de 29,33 m, ea este constituită din 16 module romboidale din fontă alămită. Modulele de 1,80 m înălţime şi aproximativ 860 kg sunt montate pe un ax de oţel încastrat într-o fundaţie de beton cu latura de 5 m.


    În aprilie 2007 la Târgu-Jiu a fost dezvelit înscrisul care atestă hotărârea Uniunii Europene de includere a Ansamblului Monumental „Calea Eroilor” în patrimoniul cultural european (odată cu Palatul Cantacuzino, Ateneul Român din Bucureşti şi cetatea Histria din judeţul Constanţa). Aprecierile sunt dovezi ale consideraţiei autorizate faţă de potenţialul turistic al Târgu-Jiului. Municipiul Târgu-Jiu oferă un calendar bogat în activităţi cultural artistice, la care participă profesionişti sau amatori  din ţară şi din străinătate, precum: Brâncuşiana, Sărbătoarea Narciselor, Zilele Elvira Godeanu, Zilele Municipiului Târgu-Jiu, Simpozinul Internaţional de Sculptură „Constantin Brâncuşi”, Festivalul Internaţional de folclor, Festivalul de muzică folk „Poarta Sărutului”. În Municipiul Târgu-Jiu turismul este o componentă importantă a vieţii social-economice, având ca axă principală operele brâncuşiene, cunoscute în întreaga lume, dar şi alte obiective cultural-istorice, precum casele memoriale şi de arhitectură sau monumentele şi ansamblurile de artă plastică ridicate în memoria unor personalităţi ale locului.


     

       
    Search engine TURISM ROMANIA ! Cazare Director web SEO Romania Afaceri si finante Agentii de turism div id="google_translate_element">