Primarii

    STAŢIUNEA CĂLIMĂNEŞTI – CĂCIULATA

    Istoric

    Prima atestare documentară o găsim în Codica Mănăstirii Cozia la 20 mai 1388, când Mircea cel Bătrân a dăruit mănăstirea şi satul Călimăneşti. Actele de danie întărite de către Mircea cel Bătrân si confirmate de urmaşii săi au transformat Mănăstirea Cozia în aşezământul ecleziastic cu cel mai mare si mai bogat domeniu din Tara Românească. Începutul sec. XIX regăsea zona Călimăneşti - Căciulata atmosfera medievală a satului de pe moşia Mănăstirii Cozia, cu locuitorii, în majoritate, clăcaşi pe pământurile vechii ctitorii voievodale.  În 1827 în Curierul românesc se menţionează pentru prima dată efectul terapeutic al apelor de la Călimăneşti, iar in 1921 se făcea prima descriere sumară a acestor  ape. Realizarea Stabilimentului balnear deschide o nouă etapă în dezvoltarea staţiunii, caracterizată prin administrarea de către stat a izvoarelor minerale de aici. Etapa se caracterizează prin realizarea unor lucrări importante pentru captarea surselor minerale şi amenajarea întregii localităţi. Începând din a doua jumătate a sec. XIX faima apelor de la Călimăneşti-Căciulata depăşeşte graniţele ţării.

    La plimbare prin Călimăneşti

    Pavilionul Central

    Periplul pe care vi-l propunem în staţiunea Călimăneşti-Căciulata porneşte din centrul oraşului, de la Hotel Central. Pavilionul Central a început ca o unitate balneară complexă, în incinta lui putându-se servi masa, asigura cazarea, administra tratamente. Pavilionul Central este supraînălţat între anii 1907-1911 şi dotat cu o secţie de tratamente balneare.
    În staţiunea Călimăneşti există 12 izvoare atermale şi 3 izvoare termale. Apele minerale din staţiune sunt indicate în tratamentul diferitelor afecţiuni, precum:



    • afecţiuni ale căilor respiratorii superioare
    • afecţiuni cronice netuberculoase
    • afecţiuni ale aparatului locomotor
    • afecţiuni ale rinichilor şi căilor urinare
    • afecţiuni dismetabolice
    • afecţiuni ale veziculei şi căilor biliare
    • afecţiuni ale tubului digestive

    Schitul Ostrov

    Traversând Oltul, ajungem pe insula Ostrov unde găsim Schitul cu acelaşi nume.Schitul Ostrov este amintit pentru prima dată in aprilie 1500, constructia fiind incepută sub conducerea lui Radu cel Mare şi terminată de Doamna Despina, soţia lui Neagoe Basarab, la 1522. Pictura în frescă a fost făcută între anii 1752-1760 si se încadrează în tipul Cozia, având în general un brâu care împarte pereţii în registre despărţite de frize.

    Mănăstirea Cozia

    La poalele muntelui Cozia, pe malul drept al Oltului, se află bătrâna şi frumoasa Mănăstire Cozia.Este unul din cele mai vechi monumente din Ţara Românească ce conservă elemente originale de construcţie fiind zidită de voievodul Mircea cel Bătrân.  Mănăstirea Cozia este unul din cele mai reprezentative monumente de arhitectură medievală din sud-estul Europei şi vădeşte împreună cu Biserica Domnească din Curtea de Argeş şi mănăstirile Tismana şi Cotmeana, clădite anterior, înfloritul stadiu al vieţii culturale la care ajunsese societatea feudală românească în a doua jumătate a secolului al XIV-lea. O adevărată perla a arhitecturii româneşti medievale este Bolniţa Mânăstirii Cozia, ctitoria lui Radu Paisie.

    Castru Roman Arutela

    De aici, periplul nostru continuă cu vizita la Castrul roman Autela din Poiana Bivolari. Bivolarii se găsesc pe malul stâng al Oltului între Mănăstirea Turnu şi Mănăstirea Cozia. Din săpăturile şi cercetările făcute reiese ca aici la Bivolari, se găsec urmele strămoşilor noştri romani, în care s-au descoperit un castru şi băile romane.

    Mănăstirea Turnu

    În apropierea Castrului roman Arutela se află vechiul aşezământ monastic Turnu. Mănăstirea Turnu este una dintre vetrele monahale de mare spiritualitate creştină, aşezată într-un loc retras pe malul stâng al Oltului, sub Muntele Cozia, la 2 km de Mănăstirea Cozia. O atracţie deosebită pentru vizitatori sunt Chiliile săpate în piatră, considerate ca spaţii unde au locuit primii pustnici turneni.

    Mănăstirea Stânişoara

    La poalele muntelui Cozia, pe versantul său sudic, descoperim vechea Mănăstire Stănişoara, mănăstire de călugări.

    Parcul Naţional Cozia

    Splendorile naturii din Parcul Naţional Cozia reprezintă următoarea noastră oprire. Munţii Cozia - masiv muntos situat în SV Munţilor Făgăraş prezintă forme de relief de un pitoresc deosebit (abrupturi, creste zimţate, turnuri, mici escavaţii de peşteri, forme antropomorfe, ca de pildă: Sfinxul Coziei, Ciobănaşul, Haiducul, Ursul, Faraonul etc.). Altitudine maximă este 1660 m (vf. Cozia). Parcul Naţional Cozia - Masivul Cozia este străbătut de apele râului Olt prin defileul Gura Lotrului – Cozia, fiind constituit într-un parc (17.100 ha) de o deosebită originalitate cu un specific aparte care s-a păstrat în decursul vremurilor, mai ales sub aspect geologic, naturalistic şi peisagistic. Din punct de vedere botanic există aici una dintre cele mai pitoreşti şi valoroase colecţii de plante din judeţul Vâlcea şi poate chiar din ţară. Doar sub aspect floristic în acest spaţiu sunt identificate aproximativ 800 de specii decorative. Se găsesc laolaltă plante alpine, subalpine, plante termofile şi plante rare (garofiţa de munte, iedera albă, laleaua pestriţă, mixandrele de stâncă, floarea de colţ, crinul de munte). Şi fauna este bine reprezentată, cele mai importante specii fiind capra neagră, cerbul carpatin, ursul brun şi râsul dar şi speciile de origine mediteraneană scorpionul şi vipera cu corn.

    Evenimete culturale




    • Festivalul internaţional “Cântecele Oltului”


    • Tabăra Internaţională de pictură “Vlaicu Ionescu” si Tabăra de teatru „Florin Zamfirescu” - două evenimente culturale importante care se desfăşoară în fiecare vară în oraşul Călimăneşti.
       
    Search engine TURISM ROMANIA ! Cazare Director web SEO Romania Afaceri si finante Agentii de turism div id="google_translate_element">