Primarii

    PRIMARIA RESITA

    Resita, Piata 1 Decembrie 1918, nr. 1A, Tel/Fax: 0255-215.314, e-mail: primar@primariaresita.ro, www.primariaresita.ro

    Reşiţa Turistică

    Municipiul Reşiţa, reşedinţa judeţului Caraş-Severin, este
    amplasat în sud-vestul României, în partea de nord-vest a judeţului, pe cursul
    mijlociu al râului Bârzava, într-o zonă geografică de un pitoresc deosebit şi
    cu obiective turistice atrăgătoare. Reşiţa este cel mai vechi centru siderurgic
    al României şi una din cele mai importante cetăţi industriale din sud-estul
    Europei. Imaginea de astăzi impresionează privitorul prin construcţiile civile
    şi industriale, valorificarea arhitectonică a peisajului natural.Suprafaţa
    totală – 19.834 ha; Suprafaţă intravilan – 1.902 ha; Numărul de localităţi
    componente – 6; Populaţia – 86.383; Populaţia în mediul urban – 82.226; Populaţie
    mediul rural – 4.157. Istoric, localitatea este atestată încă din secolul al
    XV-lea, cu numele Recsicza şi Reshycha. Este menţionată în 1673, 1690-1700, iar
    în Conscripţia din 1717 este notată cu numele Retziza, având 62 case. Din 1771,
    când s-au înfiinţat uzinele, Reşiţa a devenit centrul polarizator al întregii
    zone. Iniţial, au existat două sate apropiate, Reşiţa Română şi Reşiţa Montană.
    Uzinele au fost amplasate în Reşiţa Montană, locuită la început de cărbunarii
    români. Mai târziu, în 1776, au fost colonizate 70 de familii germane originare
    din Stiria, Carinthia şi Austria de sus, iar între 1782-1787 cu familii germane
    din regiunea Rinului. Dezvoltarea celor două oraşe a dus la formarea unui oraş
    industrial, un oraş uzină, cu particularităţi sociale, economice şi culturale
    distincte. În 1771, cele două Reşiţe aveau 750 de locuitori. În 1871, la Reşiţa
    erau 7.600 de persoane iar în 1910, localitatea avea 17.384 de suflete.
    Populaţia creşte vertiginos după cel de-l doilea război mondial, mai ales pe
    seama unui spor migrator, ajungând în 1971 la 68.860. În 1989, Reşiţa avea
    110.260 locuitori. Având ca bază de dezvoltare două oraşe, oraşul Reşiţa a avut
    multă vreme un aspect rural, abia din a doua jumătate a secolului XIX-lea
    edificându-se clădiri ale instituţiilor publice, cu una sau două caturi. Din
    1968, Reşiţa a devenit municipiu, reşedinţă a judeţului Caraş-Severin. În
    aceste ultime patru decenii, oraşul a cunoscut o dezvoltare urbanistică
    accentuată. Au apărut cartiere, zone de locuinţe şi instituţii publice, s-a
    construit centrul municipiului, paralel cu celelalte construcţii industriale.

    Perspectivele de dezvoltare ale oraşului

    Zone industriale propuse: Zona Aglomerator (suprafaţă disponibilă: 28,7 ha, număr proiectat de
    parcele:  59 ), Zona UCC (suprafaţă
    disponibilă: 12 ha, parcele disponibile imediat:  7 (4 ha) ), Zona km 7 (suprafaţă disponibilă:
    16,82 ha -producţie: 15,67 ha,servicii: 1,15 ha ), Zona km 7,5 (suprafaţă
    totală: 28 ha, suprafeţe incinte: 11,27 ha ), Zona staţie epurare Câlnic (suprafaţă
    disponibilă: 2 ha).

    Infrastructura de transport

    Două staţii CFR
    pentru transportul pe calea ferata, două drumuri naţionale spre Caransebeş (şi
    în continuare spre Bucureşti) şi spre Timişoara şi două drumuri judeţene spre
    Oraviţa şi Vama Naidăş şi respectiv spre Anina. Cel mai apropiat aeroport
    internaţional este la o distanţă de 123 km, în municipiul Timişoara.
    Transportul naval este asigurat prin portul la Dunăre Moldova Veche, aflat
    la 97 km faţă de Reşiţa.

    Obiective turistice

    Muzeul Locomotivelor cu
    aburi - este amplasat în zona Triaj CFR a oraşului. Aici se află expusă
    prima locomotivă cu abur adusă la Reşiţa, aparţinând seriei St.E.G. 52, denumită
    Szekul şi fabricată la Viena după proiectele renumitului inginer englez John
    Haswell, cel care a condus, între 1840 şi 1882, fabrica de locomotive din Viena
    a St.E.G. După modelul acesteia, s-au fabricat la Reşiţa trei locomotive,
    denumite Resicza Bogsan (Bocşa): Muzeul
    judeţean
    de istorie înfiinţat în 1959, astăzi purtând denumirea de
    MUZEUL BANATULUI MONTAN; Teatrul G.A. Petculescu; Palatul Cultural (Cinematograful
    Cultural) 1928;Cazinoul Român, (Cazina), 1/4 sec. XX; Biserica Evanghelică, sec. XIX
    /1901; Casa Neff I cu baia publică, 4/4 sec. XIX; Sinagoga, sec.
    XIX; Uzina hidroelectrică Grebla şi Castelul de apă din amonte,
    1903-1909; Catedrala Ortodoxă Română Reşiţa Montană, Adormirea Maicii
    Domnului,”1936; Gara Reşiţa-Sud, 1932/ 1914; Podul de la vamă, 1931,
    primul pod nituit şi sudat din ţară; Ansamblu de clădiri muncitoreşti şi
    de raport din secolul XIX; Biserica tip sală şi necropolă medievală, sec. XIV –
    XV; Grădina zoologică

    Zone de agrement si locuinte

    Zona platou Secu: suprafaţă disponibilă: 2 ha,  zonă de agrement, este pe drumul judeţean DJ
    582B Reşiţa – Secu; Zona Poiana Golului-Dealul Golului: suprafaţă disponibilă:
    14 ha,  Poiana Golului zonă de locuinţe:
    2 ha; Dealul Golului zonă de agrement: 12 ha, drumuri de acces din Reşiţa,
    amplasare în vecinătatea zonei centrale; Zona Driglovăţul Nou:  suprafaţă disponibilă: 2 ha, zonă de locuinţe
    şi agrement, drum de acces din Reşiţa.









       
    Search engine TURISM ROMANIA ! Cazare Director web SEO Romania Afaceri si finante Agentii de turism div id="google_translate_element">