Primarii

    Horezu-Oraşul

    Localitatea
    se află în centrul depresiunii Horezu şi este mărginită la nord de Munţii Căpăţânii
    cu vf Ursu de 2124m, la sud de Măgura Slătioarei cu 767m şi dealurile Negruleştilor,
    Costeştilor şi Tomşanilor, pe râurile Luncavăţ, Rămeşti şi Romani. Teritoriul
    administrativ al oraşului cuprinde un numar de 7 localităţi, oraşul reşedinţă
    Horezu şi 6 sate aparţinătoare: Romanii de jos, Romanii de sus, Rămeşti, Ifrimeşti,
    Tănăseşti şi Ursani. Se învecinează la nord cu comuna Malaia, la est cu comuna
    Costeşti, la sud-est comuna Tomşani, la sud comuna Maldăreşti, iar la vest
    comuna Vaideeni. Accesul în oraş se face pe D.N. 67, care face legatura între
    municipiul Rm.Vâlcea (45km) şi municipiul Tg. Jiu (70 km). către sud se face
    legatura cu municipiul Craiova (133km) pe D.N. 65C.

    Horezu-Zona Citadină

    Oraşul
    Horezu, zonă de cultură şi civilizaţie, se înscrie ca unul dintre punctele
    turistice importante din ţara noastră. Este menţionat pentru prima dată în documentul
    de la Râmnic la 5 septembrie 1487 de către voievodul Vlad Călugarul. Satul este
    apoi donat de catre Constantin Brâncoveanu Mănăstirii Horezu. Aşezarea se dezvoltă
    ceva mai mult după anul 1780, când devine cunoscut sub numele de Târgul Horezu,
    dată de la care devine centru de plasă, apoi reşedinţă de raion. Prima şcoală a
    luat fiinţă în 1832. Odată cu noua împărţire administrativ teritorială din
    1968, localitatea este declarată oraş şi de atunci cunoaşte o rapidă ascensiune
    pe treptele urbanizării. Oraşul Horezu este cunoscut ca centru etnografic şi ca
    un vechi centru de ceramică populară. Din punct de vedere al ocupaţiilor tradiţionale,
    Horezu este cunoscut ca zonă de practicare a pomiculturii, creşterea
    animalelor, olăritului, exploatarea şi prelucrarea lemnului. Olăritul continuă să
    reprezinte emblema locului. De asemenea trebuie remarcată poziţia privilegiată
    din nordul Olteniei unde există cea mai mare concentrare de mănăstiri din ţară,
    majoritatea aflandu-se în apropierea Horezului. Aceste valori culturale aflate într-o
    zonă cu floră şi faună bogată, cu peisaje deosebite, atrag turiştii pe acest tărâm
    binecuvantat cu un mare potenţial turistic unde vă aşteptăm şi pe dumneavoastră
    să le descoperiţi.

    Horezu-Cultură şi tradiţii

    Din punct de vedere
    cultural, caracterul acestei zone este unul istoric, monahal, orientat către
    activităţi de artizanat specific românesc, precum, olăritul, ţesăturile
    executate manual, pictura religioasă, sculptura în lemn, etc. Un mare centru de
    pregatire al copiiştilor, diecilor, grămăticilor a fost cel de la Mănăstirea
    Hurez, ctitoria lui Constantin Brâncoveanu. Şcoala de pictură de la Hurezu a polarizat
    la un moment toate forţele creatoare locale, dând naştere unui curent şi unei
    comunităţi artistice în cadrul căreia s-a cristalizat stilul brâncovenesc. Centrul
    de ceramică din Olari este cel mai important centru din Romania. Olăritul s-a
    transmis de-a lungul timpului prin intermediul familiilor de olari ce au
    perpetuat tehnicile de prelucrare ale lutului. Principalele simboluri utilizate
    în ornamentarea ceramicii horezene sunt inspirate din floră si faună: cocoşul
    de Hurez, bradul, şarpele, ghioceii. Ca simboluri esenţiale sunt folosite
    spirala dublă, linia dreaptă, linia ondulată, steaua, frunza, brâul, soarele,
    spicul, pomul vieţii şi coada de păun. Gama cromatică este dominată de fondul
    roşu la care se adaugă galbenul de Horezu. Argila folosită este unică şi se găseşte
    doar în dealul Ulmetului de lângă Horezu. Aici puteţi vedea la lucru, tot timpul
    anului, unul dintre cei mai mari meşteri olari din ţară, putând asista la
    procesul de fabricaţie a produselor din lut şi chiar modela şi decora vase şi
    farfurii de lut. De asemenea se pot achiziţiona direct de la meşterii olari
    diferite produse din ceramică. Atelierele de ţesături şi pictură de la Mănăstirea
    Hurezi sunt mai puţin cunoscute decât Mănăstirea Hurezi, dar aici sunt
    executate manual prin vechi tehnici: ţesături, covoare şi picturi religioase de
    o mare valoare.

    Complexul muzeal Măldăreşti

    Complexul muzeal Măldăreşti
    este situat la 3 km de Horezu şi reuneşte culele Greceanu, Duca precum şi casa
    memorialş I.Gh. Duca care combină elementele arhitecturii româneşti cu elemente
    ţărăneşti din zonă şi particularităţi de fortificaţii. Monumentul datează din
    secolul al XVI –lea. În prezent functionează ca muzeu istoric şi etnografic. În
    interior se găsesc obiecte de artă medievală, ornamente populare, sobe bătrâneşti
    cu olane, mobilier tradiţional, cusături, ţesături şi port popular specific.

    Târguri şi festivaluri

    Viaţa locuitorilor din Horezu este animată de o serie de
    evenimente ce promovează tradiţiile şi produsele specifice zonei. Dintre cele mai
    cunoscute târguri şi festivaluri populare se numară şi Târgul anual de olărit “Cocoşul
    de Hurez” destinat tuturor olarilor, fiind cel mai mare de acest gen din România.
    Este organizat pe platoul “Stejari”, în prima săptămână din luna iunie şi durează
    trei zile, fiind invitaţi meşteri populari din toată ţara şi reprezentanţi de
    seamă ai ceramicii de Horezu. Cea mai mare parte a produselor premiate sunt
    expuse la Galeria de Artă Contemporană, deschisă la Casa de Cultură din Horezu,
    care are o prezenţă activă în viaţa culturală şi educativă a oraşului, organizând
    evenimente şi spectacole.

    Horezu-Monumente şi biserici

    Turismul monahal
    se dezvoltă in mod constant, în zona Horezu existând cea mai mare densitate de
    construcţii arhitectonice unicat, de o inestimabilă valoare, simboluri ale
    trecutului şi prezentului pe aceste meleaguri, reprezentate prin biserici,
    schituri şi mănăstiri. De jur-împrejurul Horezului, pe lângă Mănăstirea Hurezi,
    sunt situate majoritatea mănăstirilor din nordul Olteniei putând fi vizitate cu
    uşurinţă pornind din Horezu.

    Mănăstirea Hurezi

    Mănăstirea Hurezi se află
    situată la 3 km de centrul oraşului. Zidită între anii 1690-1693 de către
    Constantin Brâncoveanu, este cea mai mare fundaţie a acestui domnitor, iar astăzi
    reprezintă una din cele mai splendide şi armonioase monumente religioase din
    România, fiind înscrisă în patrimoniul U.N.E.S.C.O. Are hramul Sfinţii împăraţi
    Constantin şi Elena.

    Horezu-Locuri din natură

    Teritoriul oraşului Horezu şi
    al împrejurimilor sale se bucură de un cadru natural bine reprezentat şi conservat
    ce variază de la o altitudine de 400 m până pe culmea Munţilor Căpăţânii (vf.
    Ursu 2124 m). Natura reprezintă un deosebit interes turistic datorită
    peisajelor, faunei, florei, traseelor montane, peşterilor, climei, toate
    acestea ducând la posibilitatea petrecerii timpului liber în mijlocul naturii, în
    cele mai bune condiţii, putându-se practica majoritatea sporturilor legate de
    mediul natural. În vecinătatea Horezului, în comuna Costeşti se găsesc Cheile
    Bistriţei, săpate de râul omonim în calcarele jurasice ale masivului Buila-Vânturăriţa.
    Cheile au o lungime de circa 1.5 km, atingând în sectorul cel mai îngust o lăţime
    de 5 m ( pe o lungime de 250 m) şi înălţimi de 200 m. Cheile sunt deosebit de
    spectaculoase, remarcându-se prin frumuseţea reliefului endocarstic şi
    exocarstic, bogaţia florei şi faunei, vestigii istorice şi numeroase trasee de
    escaladă, putându-se practica şi alte sporturi montane.

    Horezu-Administraţia


    Administraţia oraşului Horezu este asigurată de Primărie şi Consiliul Local şi
    reglementată, în principal, de Legea 215/2001 a Administraţiei Publice Locale.
    Conform acesteia, autonomia locală în România este realizată de către
    consiliile locale – ca autorităţi deliberative – şi primări – ca autorităţi
    executive. Primăria Horezu reprezintă structura destinată să aplice legea la nivelul
    comunităţii oraşului. Conducerea Primăriei oraşului este asigurată de Primar, ca
    şef al administraţiei publice locale, de un Viceprimar responsabil cu activităţile
    economice şi tehnice şi de un Secretar care verifică legalitatea tuturor
    actelor întocmite. Populaţia oraşului Horezu este de 6816 locuitori cu un
    procent de circa 39% populaţie activă şi un şomaj de circa 15%. Structura populaţiei
    salariale în 2002 indică o pondere de 21% a sectorului producător, 9.3% a
    sectorului de construcţii şi circa 65% a sectorului terţiar în care se remarcă
    ponderea mai mare a activităţilor comerciale şi de transport. În prezent, Primăria
    Oraşului Horezu, conform strategiei de dezvoltare eleborată, are în vedere
    promovarea şi implementarea acquis-ului comunitar în domeniul dezvoltării
    socio-economice, incluziunii sociale, politicilor agricole şi de dezvoltare
    rurală. Unul din aceste sectoare este şi turismul, văzut ca un motor de
    dezvoltare a zonei, oraşul Horezu devenind staţiune turistică în cursul anului 2005.
    Uniunea Europeană acordă României expertiză şi sprijin financiar având ca obiectiv
    implementarea politicilor de coeziune şi convergenţă prin accesarea fondurilor
    structurale.





       
    Search engine TURISM ROMANIA ! Cazare Director web SEO Romania Afaceri si finante Agentii de turism div id="google_translate_element">