Primarii

    PRIMĂRIA ALMAŞU MARE

    Asezare

    Comuna Almaşu Mare este situată la periferia sudic
    ă a Munţilor Apuseni, în subunitatea Munţilor Metaliferi, învecinându-se cu oraşul Zlatna, din judeţul Alba şi oraşul Geoagiu, comunele Balşa şi Buceş, din judeţul Hunedoara. Ocupând o suprafaţă totală de 9330 ha, teritoriul Almaşului este traversat de la nord la sud de DJ 705, care face legătura între oraşele Zlatna şi Orăştie, şi de la vest la est de DJ 705D.

    Istorie

    Prima atestare documentară a satului datează din anul 1407 – ”Possesio Almaş”. Satul este mult mai vechi decât prima sa atestare dcumentară, în sprijinul acestei afirmaţii venind uneltele de minerit şi materialele de construcţie romană (ce au fost găsite pe raza localităţii şi se găsesc în muzeul ”Achim Emilian”), galeriile cu inscripţii romane. În punctul ”La Cruce” s-au descoperit şi cercetat (2001) morminte tumulare din epoca bronzului timpuriu.

    Obiective turistice

    Almaşu Mare numără 602 locuitori, este centru de reşedinţă al comunei şi îi aparţin cele 7 sate. Gospodăriile comunei sunt în număr de 715, iar populaţia este de 1705 locuitori. Cel mai adesea, gospodăriile se pierd într-o mare de verdeaţă, doar turlele bisericilor punctând centrul aşezărilor, pădurile coboară până aproape în vale unde se contopesc cu pomii fructiferi din grădinile caselor. Satul îşi întâmpină călătorul, încă de la intrare, cu Monumentul Eroilor şi Troiţa Minerului. În imediata apropiere, pe o micuţă colină, într-un peisaj admirabil, îşi înalţă turla spre cer Biserica ”Buna Vestire” (1418), declarată monument istoric. După ce parcurgem cca. 400 - 500 m, la ieşirea din Almaşu Mare spre Geoagiu – Orăştie, întâlnim Muzeul ”Achim Emilian”, o adevărată oază de linişte, cultură şi spiritualitate. Aşezarea dispune de multe locuri legendare: Fericeaua, Grohaţu, Citera, Breaza şi altele. Tot aici putem vizita vechile lucări - exploatări miniere ”Galeria Toţi Sfinţii”, în apropierea cărora putem vizita şi Biserica din Suseni ”Schimbarea la Faţă” (1822-1826). Toate aceste frumuseţi sunt desprinse ca dintr-o lume de basm. Pe dealuri răsună, încă din istorie, fluierul Iancului, iar obiceiurile şi tradiţiile sunt la loc de cinste şi fac din acest colţ de ţară un loc prielnic pentru dezvoltarea agroturismului. Vizitatorul poate fi găzduit în gospodăriile ţărăneşti, unde se poate ospăta cu mâncăruri şi băuturi tradiţionale.
       
    Search engine TURISM ROMANIA ! Cazare Director web SEO Romania Afaceri si finante Agentii de turism div id="google_translate_element">