Primarii

    PRIMARIA ORASULUI GEOAGIU

    Geoagiu, Calea Romanilor, Tel/Fax: 0254-248.880, e-mail: primaria@geoagiu.ro, www.geoagiu.ro

    Cuvant Inainte

    Privit
    din perspectiva timpului care a trecut, cunoscut prin vechea asezare dacică
    Germisara şi atestat documentar din anul 1291,  
    Geoagiu se înfăţişează ca o aşezare care şi-a cucerit un loc în istorie
    şi azi vă aşteaptă să-I cunoaşteţi şi să-I preţuiţi bogăţia, istoria,
    frumuseţea şi potenţialul.
    Aparţin prin naştere acestui spaţiu, iar
    copilăria în Mada natală m-a legat profund de oameni şi de locuri. Apa
    răcoroasă a fântânii mele , drumul şerpuitor spre Geoagiu- Băi şi sunetul
    viorii lui Buţi m-au însoţit pretutindeni, toată viaţa acolo unde m-au purtat
    paşii, iar sărbătoarea Sfintei Marii, la Geoagiu, este fără egal. Sunt mândru pentru
    dezvoltarea Geoagiului din ultimii ani 
    şi nu mă îndoiesc de faptul că, împreună cu locuitorii vrednici ai
    oraşului şi ai satelor aparţinătoare, vom scrie pagini frumoase de istorie contemporană
    şi ne vom împlini vise. Peisajul pitoresc, izvoarele termale şi minerale,
    monumentele istorice sunt punctele de atracţie ale meleagurilor noastre, iar
    împreună cu ospitalitatea şi serviciile oferite de hotelurile şi pensiunile din
    zonă,  vă asigură  alinare sufletului şi odihnă trupului.
    De la începuturi de lume acesta
    a fost un loc binecuvântat în care vă aşteptăm cu inima în palme şi sufletul pe
    masă
    . Vă dorim şedere plăcută la Geoagiu, iar apele Germisarei, închinate zeiţei Bendis, să vă ţină mereu tineri!
    P
    rimar al Oraşului Geoagiu, Ing. Mariş Simion

    Prezentare Generala

    Oraşul este aşezat pe malul drept al râului
    Mureş, la o altitudine de 217 metri,
    într-o
    depresiune format
    ă de ultimele ramificaţii
    ale Munţilor Metaliferi. Este străbătut de râul Geoagiu, a cărui vale se
    îngustează treptat spre izvoare, şerpuind printre versanţi înalţi de 400 - 700
    m. Reţeaua hidrografică bogată (râurile Homorod, Geoagiu şi Mureş), pădurile de
    stejar, fag şi brad - în care se întâlnesc însă şi meri, peri sau cireşi
    sălbatici - contribuie la crearea unui climat aparte. Dar marea bogăţie o
    constituie izvoarele de ape minerale carbogazoase şi termale de la Băcâia şi
    Geoagiu-B
    ăi. Oraşul are o populaţie de peste 6500 de
    locuitori. Aproape jumătate sunt stabiliţi în localitatea de reşedinţă.
    Teritoriul administrativ se întinde pe 15.569 ha (14.589 ha extravilan, 980 ha
    intravilan). Referitor la denumirea localităţii se confruntă două  teorii şi anume, una î
    mpărtăşită de Iorgu Iordan, care afirmă că denumirea provine din
    maghiarul dio nucă, diod nucet, în timp ce un alt învăţat Gustav Kirch susţine
    că este vorba de un loc cu ape minerale calde de la maghiarul gyogy cură. În
    sprijinul primei explicaţii stă Poiana Nucilor, numele unei porţiuni din
    hotarul localităţii Geoagiu, asemănător şi Geoagiu de Sus renumit pentru
    pomicultura sa. Alături de Herculane şi Călan, localitatea Geoagiu se bucură de
    privilegiul de necontestat de a găzdui una din cele mai vechi exploatări termale
    de pe teritoriul ţării, datând din perioada colonizării romane, când staţiunea
    purta numele de TERMAE DODONAE. Mărturii sigure din această perioadă atestă că
    Băile Geoagiu erau cunoscute şi sub numele de THERMAE GERMISARA, care, după
    Prof. Dr. O. Floca, ar fi de origine dacă, germii însemnând căldură, iar
    “sara”, cantitate mare de apă sau cădere de apă.
    În epoca modernă apele termo-minerale de la Geoagiu
    sunt utilizate sistematic, dar mai ales la începutul secolului al XX-lea. Din
    secolul al XIX-lea, anul 1885, o informaţie scrisă afirmă că băile au  fost vizitate de 880 de turişti interni şi 72
    străini, în total 952 persoane. În acea perioadă, băile erau locul preferat al
    voievozilor transilvăneni şi al nobilimii aciuate la curţile acestora. În secolul
    al XX-lea staţiunea ia amploare, astfel că, între cele două războaie mondiale,
    conform Curierului băilor din 1927, aici se construiesc utilităţi balneare
    diferite: bazine, băi la putină în spaţii acoperite, băi de nămol , hotel, vile
    etc., toate fiind  vizitate de numeroşi
    vizitatori şi pacienţi. Din configuraţia băilor de atunci nu s-a mai păstrat
    însă nimic, cu excepţia bazinului mic din incinta ştrandului, astăzi betonat şi
    el.

    Obiective Turistice

    Mereu mai primitor, mai generos, mai elegant, Geoagiu
    vă oferă numeroase oportunităţi pentru un concediu reconfortant, pe care nu-l
    veţi uita curând.
    În repertoriul bogăţiilor si frumuseţilor
    naturale rânduite în decorul Munţilor Apuseni, staţiunea balneoclimaterică
    Geoagiu Băi apare ca un adevărat mărgăritar. Denumirea ce i se atribuie, de dar
    al Metaliferilor, poate fi interpretată, fie ca simbol al varietăţii de bogăţii
    minerale cuprinse în adâncurile pământului, fie ca expresie a multiplelor
    calităţi dietetice-curative ale apelor sale minerale, asociate cu frumuseţile
    odihnitoare ale peisajului natural, ce răsplătesc cu prisosinţă pe oricine vine
    pe aici, pentru că natura a fost nespus de darnică cu aceste meleaguri,
    îmbinând într-un atrăgător decor, în chipul cel mai fericit, tot ceea ce ar putea
    oferi muntele şi marea. Principala atracţie a oraşului o reprezintă turismul
    balnear alături de agroturism şi excursiile şi drumeţiile pentru vizitarea
    celorlalte  obiective turistice care se
    află pe aceste meleaguri. Oamenii de afaceri, administraţia locală şi un mare
    număr de cetăţeni care dezvoltă activităţi de agroturism privesc cu multă
    seriozitate modul în care sunt primiţi turiştii la cazare şi tratament şi se
    străduiesc să le facă sejurul cât mai plăcut pe toată durata lui. Pe teritoriul
    administrativ al oraşului Geoagiu puteţi vizita nu mai puţin de 22 de biserici,
    unele dăinuind din negura vremurilor, sub talpa necruţătoare a timpului şi
    timpurilor, altele, înălţate recent sau în curs de înălţare. În preajma acestor
    coloşi de istorie locală, se ridică noi biserici, care să găzduiască la ceas de
    rugăciune, numărul tot mai mare de suflete evlavioase. Dacă aţi trecut pe la
    Geoagiu şi nu aţi vizitat câteva lăcaşuri de cult, mai vechi sau mai noi,
    ortodoxe sau de alte confesiuni, atunci va trebui să reveniţi curând, pentru a
    vă forma o imagine completă şi corectă despre locurile acestea şi despre
    oamenii lor. Dacii i-au spus localităţii, Germisara (germi-cald, fierbinte;
    sara-apă), iar după colonizare (sec.II d.Ch.) roma­nii au numit-o Thermae
    Dodonae. Sursa folosită de geto-daci a fost descoperită de arheologi în centrul
    unui mamelon de travertine numit Dâmbul Romanilor. Pagus-ul Germisara cuprindea
    în antichitate pe lângă complexul termal, aşezarea civilă, necropolă (ultimele
    două obiective fiind identificate prin cercetare de teren) şi castrul militar
    roman ce a constituit proiectul cercetării sistematice începând din vara anului
    2000. În castru a fost cantonată unitatea militară Numerus Singulariorum
    Britannicianorum, precum şi subunităţi ale Legiunii a XIII-a Gemina (o dovadă
    fiind numeroasele tegulae cu ştampila celor două unităţi). În 1952 Muzeul
    Judeţean Hunedoara a înfiinţat Muzeul Memorial Aurel Vlaicu având ca locaţie
    casa în care a trăit acestai împreună cu familia sa.  Casa adăposteşte o colecţie de obiecte legate
    de activitatea de aviator şi inventator a lui Aurel Vlaicu (1882 - 1913).
    Colecţia cuprinde: un gramofon, un magneton, membrane de telefon, un cazan cu
    aburi construit de Vlaicu, schiţele de proiect referitoare la invenţii
    personale.
    În despicătura spectaculoasă desfăşurată aval de
    localitatea Ardeu se regăsesc Cheile Ardeului. Aici, atracţia exercitată de
    calcarele intens litoclazate asupra apelor este mai ilustrativă ca oriunde.
    Râul Ardeu, la fel de viguros ca Cibul, parcurge cel de-al doilea sector de
    chei ale sale, lung de 500 m.
    Cine
    urcă, pe poteci şerpuitoare, pornite din chiar inima Cheilor Cibului, spre
    vârful crestei Pleşa Ardeului, în intenţia de a o străbate de la est la vest,
    are surpriza, ca după nici 2 km, să sosească deasupra altui sector de chei,
    Cheile Glodului.
    Dacă
    ar fi să alegem un final potrivit pentru periplul nostru prin zona carstică din
    bazinul văii Geoagiu, cred că el ar putea proveni din vizitarea Cheilor Madei,
    adică a îngustării situată la extremitatea vestică a Culmii Pleşa Mare (712 m).
    Importanţa peisagistică, a ferăstruirii în cauză rezultă din particularităţile
    sale morfogenetice şi fizionomice inedite, din desfăşurarea sa spaţială care
    întrece, atât în lungime, cât şi prin energia de relief a versanţilor, pe toate
    celelalte.
    Specific zonei este faptul că atât portul popular,
    care se păstrează în special în satele din zona de munte şi este purtat mai
    ales la sărbători, cât şi dansurile sau celelalte obiceiuri sunt inspirate şi
    au o legătură deosebit de strânsă cu elementele vieţii cotidiene şi, mai ales,
    cu natura înconjurătoare.
       
    Search engine TURISM ROMANIA ! Cazare Director web SEO Romania Afaceri si finante Agentii de turism div id="google_translate_element">