Primarii

    FĂGĂRAŞ

    În spiritul bunelor tradiţii şi obiceiuri ale înaintaşilor mei, găsesc de cuviinţă să vă invit, pe toţi cei ce citiţi aceste rânduri, în Făgăraşul zilelor noastre. Deşi se află la baza Transilvaniei, Făgăraşul a fost stapânit în anumite perioade istorice, după descălecatul lui Negru Vodă, de domnii Ţării Româneşti Mircea cel Bătrân, Vlad Ţepeş, Vlad Dracul, Mihai Viteazul, dar şi de principii Transilvaniei Ştefan Mailat, Gabriel Bethlen, Gheorghe Rakoczi, Mihai Apaffy şi de cei din familia Bathory. Făgăraşul se află la baza unui triunghi cultural-turistic de excepţie: Braşov-Sighişoara-Sibiu. De fiecare dintre aceste oraşe ne despart circa 70 kilometri. Făgăraşul oferă României şi turiştilor săi obiective importante: Cetatea Făgăraşului, Poiana Narciselor de la Vad, Herghelia de Lipiţani de la Sâmbăta de Jos, Vâltorile de la Lisa, Transfăgărăşanul, Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, celelate mănăstiri ortodoxe, dar şi bisericile săseşti fortificate. În acest petic de ţară au trăit părintele Teofil Părăianu şi părintele Arsenie Boca, personalităţi de marcă ale vieţii monahale ortodoxe. Din Ţara Făgăraşului se pleacă pe cea mai înaltă creastă a Carpaţilor, vârful Moldoveanu (2543 m), sau spre cabanele din golul alpin: Negoiu, Podragu, Urlea, Valea Sâmbetei. Aici s-au născut Octavian Paler, I. C. Drăguşanu, Valeriu Literat, Virgil Fulicea, Radu Anton Roman şi multi dintre cei ce au luptat în munţi împotriva comunismului de-a lungul anilor de dinainte de 1989. În castelul medieval din Făgăraş au locuit vremelnic principesele Maria Cristierna, soţia împăratului Austriei Ferdinand al II-lea, Ecaterina de Brandenburg, Susana Lorantffy, Ana Bornemissa dar şi Doamna Stanca, soţia Voievodului Mihai Viteazul. De aici, din această cetate, a plecat Mihai Viteazul la 1600 în campania de unire a celor trei ţări româneşti. Uneori mă întreb dacă nu cumva i-a venit lui Mihai ideea de unire chiar în Cetatea Făgăraşului, azi kilometrul zero al României. Dacă ar fi să cuprind Făgăraşul şi oamenii săi ca într-o icoană, mi-aş imagina Cetatea Făgăraşului locuită de stăpânii veacurilor, văile munţilor cutreierate de luptătorii din Rezistenţa Anticomunistă, mănăstirile protectoare şi pe părintele Arsenie Boca întinzând patrafirul peste acest tărâm minunat, spre liniştea oamenilor ce trăiesc aici. Aceasta e Ţara Făgăraşului, pe care vă invit, cu drag, să o vizitaţi.


    Primarul Făgăraşului, Constantin Sorin Mănduc


     


    Cetatea Făgăraş

    Cetatea Făgăraşului este cea mai bine conservată cetate medievală din România. Pentru a celebra sutele de ani de istorie şi tradiţii autentice, în fiecare an în luna august au loc „Zilele Cetăţii Făgăraşului”, o adevărată întoarcere în trecut, care se desfăşoară chiar între zidurile impunătorului monument din orăşelul care pentru câteva zile te duce cu gândul la atmosfera de capitală a Transilvaniei, statut pe care îl avea la sfârşitul secolului al XVII-lea. De-a lungul existenţei sale, cetatea a trecut prin mai multe stăpâniri, aparţinând pe rând domnitorilor români (Vladislav Vlaicu, Mircea cel Bătrân, Vlad Dracul, Vlad Ţepeş), apoi principilor ardeleni şi, din cel din urmă habsburgilor. Ladislau Kan (Apor), voievod al Transilvaniei, este cel care a început construcţia de piatră, prin realizarea primului turn al cetăţii (Turnul Roşu). O contribuţie semnificativă la dezvoltarea cetăţii începând cu anul 1528 a avut-o Ştefan Mailat nobil român din Comăna şi Ţânţari (sate din Ţara Făgăraşului). Cu siguranţă, cel mai important domnitor care a stăpânit cetatea a fost Mihai Viteazul. El s-a retras aici după înfrângerea de la Mirăslău şi tot aici şi-a adăpostit familia până la 1601.

       
    Search engine TURISM ROMANIA ! Cazare Director web SEO Romania Afaceri si finante Agentii de turism div id="google_translate_element">