Primarii

    Primăria Municipiului Târgovişte

    Municipiului Târgovişte

    Oraşul Tîrgovişte - Municipiul de reşedinţă al judeţului Dâmboviţa - se află situat aproape de paralela 450 (44058’) latitudine nordică şi a meridianului 250 (25028’) longitudine estică într-o depresiune intracolinară la limita zonei de contact dintre deal şi câmpie având o altitudine de aproximativ 250m, depresiune străbătută de râurile Ialomiţa şi Dâmboviţa. Această situare a favorizat o locuire timpurie, unde aşezări neolitice sunt atestate pe teritoriul Târgoviştei şi comunelor înconjurătoare. Civilizaţia traco- getică este reprezentată de cultura TEI, iar secolele III Î.Hr. – II d.Hr. prin descoperiri ce au evidenţiat un nivel înalt de dezvoltare a societăţii getodacice ilustrat de o intensă circulaţie monetară. Semnificative sunt modelele romane şi imitaţii dacice descoperite la Târgovişte, Răzvad, Valea Voievozilor, etc. Deşi zona de nord - vest a Munteniei nu a fost integrată de către români, în timpul cuceririi Daciei se reliefează o puternică influenţă română care a continuat şi după retragerea administraţiei realitate atestată de descoperirile făcute la Valea Voievozilor, Târgovişte- Suseni, Băleni -Români, etc. Descoperirile arheologice de la Târgovişte - Suseni au arătat că în secolele II şi III, cartierul Suseni se conturează la o aşezare aparte, cu o locuire continuă şi o extindere a aşezării spre sud - est şi sud -vest, înglobând şi porţiuni din zona Curţii Domneşti , aici luând fiinţă primul târg permanent menţionat mai târziu, cu numele de Târgul de Sus sau Suseni. Dezvoltarea meşteşugurilor şi necesitatea schimbului de produse au dus la deschiderea unor noi drumuri care să facă legătura între ţinuturile din Transilvania şi cele Dunărene, unul din acestea fiind drumul Dâmboviţei. Privilegiile comerciale acordate negustorilor braşoveni, polonezi şi lituanieni, necesitatea asigurării securităţii acestor transporturi au sporit importanţa aşezării Suseni, aceasta a constituit nucleul pentru dezvoltarea unei prospere aşezări urbane, care la sfîrşitul sec. XIV, se impune ca fiind una din cele mai importante din Ţara Românească-Târgovişte. În contextul întemeierii noului stat feudal de sine stătător şi în noile condiţii istorice, voievodul Mircea cel Bătrân a transferat în anul 1396, capitala Ţării Româneşti de la Curtea de Argeş la Târgovişte, hotărâre ce răspunde unor necesităţi fireşti de extindere a ţării şi menţinere a independenţei, fapt menţionat în jurnalul de călătorie al bavarezului Johann Schiltberger care trecând prin Ţara Românească, în 1396, a vizitat cele două capitale Argeş şi Târgovişte, aceasta fiind şi prima atestare documentare a oraşului. Timp de aproape trei secole, oraşul Târgovişte a fost cel mai important centru economic, politic şi cultural al Ţării Româneşti în misterioasa şi venerata cetate domnească şi-am aflat reşedinţa, asigurând strălucire şi tihnă după puteri şi dreaptă credinţă, 33 voievozi valahi, începând cu Mircea cel Bătrîn pînă la Constantin Brâncoveanu. Dintre evenimentele istorice memorabile menţionăm surprinzătorul atac a lui Vlad Ţepeş asupra taberei lui Mohamend al II- lea (1462). Alungarea trupelor lui Sinan Paşa în 1595 de oştile lui Mihai Viteazul, iar în anul 1821, Târgoviştea joacă un rol important în revoluţia de sub conducerea lui Tudor Vladimirescu, care îşi găseşte aici sfârşitul tragic. În prezent municipiul Târgovişte are o populaţie de 86.000 de locuitori fiind un important centru economic cultural şi istoric al României. Ca centru turistic Târgoviştea deţine numeroase mărturii ale trecutului său zbuciumat, o plimbare pe străzile ei dezvăluind şi monumente de mare însemnătate istorică.- Complexul Naţional Muzeal Curtea Domnească - cel mai important obiectiv turistic al oraşului reprezentat prin:


    - Palatul Domnesc - construit în 1584 de Petru Cercel şi dezvoltat ulterior într-un falnic palat de domnitorii: Matei Basarab, Constantin Brâncoveanu, Mihai Cantacuzino;


    - Turnul Chindiei reprezintă un adevăr simbol pentru oraş, impresionând prin unicitate şi modalitatea originală a construcţiei. Realizat în sec. al XV-lea, fiind atribuit lui Vlad Ţepeş, a servit ca important element în apărarea Curţii Domneşti; a îndeplinit şi rolul de observaţie, închisoare, poartă de acces, funcţiile sale modificându-se în raport de necesităţi.


    - Biserica Domnească ctitorită de Petru Cercel reprezintă unul dintre cele mai importante monumente ale arhitecturii bizantine.


    - Complexul Monumental Dealu – ansamblul arhitectonic de la Dealu este compus din: - Biserica Mănăstirii ridicată de Radu cel Mare (1495-1508) reprezintă unul dintre cele mai valoroase monumente de arhitectură medievală din Ţara Românească, Mănăstirea Dealu a fost şi un puternic centru de răspândire a culturii , aici, a fost instalată cea dintâi tiparniţă de sub teascurile căreia au fost scoase primele cărţi pe teritoriul romînesc: Liturghier (1508), Octaih (1510), Evangheliar (1512). Tot aici Matei Basarab a adus tiparniţa de la Govora şi a tipărit Evanghelia învăţătoare (1644). Prin mormintele aflate în pronaos, mănăstirea se impune ca cea mai mare gropniţă domnească, aici fiind înmormântaţi mulţi dintre voievozii Ţării Româneşti şi capul marelui voievod Mihai Viteazul. Clădirile mănăstirii au găzduit: Şcoala divizionară de ofiţeri, Şcoala copiilor de trupă şi Liceul Militar Nicolae Filipescu (1912-1940). Alte edificii religioase: Mânăstirea Stelea - construită în anul 1645 de domnitorul Moldovei ca „ram înflorit între două vrăjmăşii“, Mânăstirea Viforâta (1530), Biserica Târgului (1654), Biserica Androneşti (1528), Biserica Mitropoliei (secolul XIX) etc. Pentru turist, Târgoviştea reprezintă un loc semnificativ, unde poate să viziteze unele din cele mai reprezentative muzee din ţară.


    - Muzeul tiparului şi al cărţii româneşti vechi prezintă dovezi ale triadei meşterilor tipografi şi miniaturişti, care au început la Târgovişte. Macarie, Dimitrie Liubovici, Coreşi, Antim Ivireanu, Mitrofan Grigoraş, Meletie Macedoneanu sunt numai câţiva dintre aceştia.


    - Muzeul Scriitorilor Târgovişteni- structurat pe mai multe secţiuni; acest locaş de cultură, prezintă vizitatorului de la prima mare realizare târgovişteană „Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul lui Theodosie“ de frămîntările oamenilor de cultură de pe aceste meleaguri; Ienăchiţă Văcărescu, Elena Văcărescu, Vasile Cârlova, Grigore Alexandrescu, Ion Heliade Rădulescu, etc.  Se mai poate: Muzeul Regional de Istorie, Muzeul de Artă, Muzeul Naţional al Poliţiei Române, Casa - Atelier „Gheorghe Petraşcu” , Casa - Atelier Vasile Blendea. Centrele culturale ale oraşului vă invită şi la alte genuri de manifestări în ultimul deceniu având loc aici numeroase festivaluri naţionale şi internaţionale de folclor, festivalul naţional de grafică satirică şi umor, festivalul „Mozart” de interpretare instrumentală pentru elevi sau concursul naţional de creaţie „Moştenirea Văcăreştilor” cu secţiuni de proză, poezie, eseu şi teatru scurt.Tot aici se desfăşoară şi celebrul mega, festival „Crizantema de Aur” , concurs de creaţie şi interpretare a romanţei româneşti, dar şi a refrenelor fără vârstă, care prind în sufletul nostru, ne răscolesc, dar totodată ne dă speranţă şi încredere. Înfiinţarea judeţului Dîmboviţa, cu reşedinţa în municipiul Tîrgovişte a permis noi iniţiative care îşi propuneau care oraşul să devină „cetate a oţelului şi a industriei constructoare de maşini”. Deschiderea Colegiului Universitar şi de Administraţie (1991) şi apoi a Universităţii „Valahia” (1992) a deschis municipiului Târgovişte noi dimensiuni la început de mileniu şi secol.


     

       
    Search engine TURISM ROMANIA ! Cazare Director web SEO Romania Afaceri si finante Agentii de turism div id="google_translate_element">