Judetul Mehedinti

Informaţii generale

Aşezare

În partea de sud-vest a României, la ieşirea Dunării din defileu, pe sectorul lui interior.

Vecini

La sud-est: Judeţul Dolj, la nord-nord-est: Judeţul Gorj, la vest: Judeţul Caraş-Severin, la sud: Dunărea, Iugoslavia şi Bulgaria.

Suprafaţa

4.933 km2 (respectiv 2,1% din teritoriul ţării).

Populaţie

327.000 locuitori.

Oraşe

Drobeta Turnu-Severin, reşedinţă de judeţ, cu 118.000 locuitori, pe stânga Dunării, pe malul lacului de acumulare Porţile de Fier I. Alte oraşe: Baia de Aramă, Orşova, Strehaia, Vânju Mare.

Relieful

Este sub forma unui amfiteatru dispus în trei trepte distincte ce coboară de la nord-nord-vest la sud-sud-est. Astfel treapta montană, din vest şi nordvest flanchează Cerna şi malul stâng al Dunării- Munţii Mehedinţi (cu vf. lui Stan de 1.466 m, având forme carstice), şi din sud-est-Munţii Almaj (culmi domoale, împădurite). Aici este defileul Dunării de la Cazane, cu înălţimi ce abia depăşesc 50 m. Urmează treapta mijlocie, Podişul Mehedinţi, în nord-vest, Podişul Getic (un culoar depresionar, Dealurile Motrului şi câmpia înaltă a Bălăciţei, între 700 - 200 m) şi în sud-est cea mai joasă treaptă Câmpia Olteniei (Câmpia Blahniţei-cu terasele Dunării şi văile largi ale Drincei şi Blahniţei, cu altitudini între 200 - 40 m) şi Lunca Dunării.

Clima

Este temperat continentală, mai blândă decât în restul ţării, resimţindu-se influenţele submediteraneene, cu ierni mai umede şi blânde şi toamne mai ploioase, precipitaţiile fiind bogate, cu vânturi dinspre vest şi nord-vest.

Cursurile de apă

Sunt dominate de Dunăre şi afluenţii săi pe care îi colectează, Cerna, Topolniţa, Blahniţa, Drancea, iar extremitatea estică este drenată de Motru (cu afluenţii Coşustea şi Huşniţa), la rândul său, afluent al Jiului.

Obiective turistice

Peşteri

Peştera Topolniţa (la 31 km nord de Drobeta Turnu-Severin, lângă localitatea Cireşu), una dintre cele mai mari peşteri din România (peste 11 km exploataţi). Galeriile sunt dispuse pe mai multe etaje, la intersecţia cărora se află săli uriaşe. Conţine numeroase lacuri şi formaţiuni carstice spectaculoase ce sporesc frumuseţea peşterii. Este rezervaţie speologică, declarată monument al naturii. Peştera lui Epuran (lângă localitatea Jupâneşti în podişul Mehedinţi, puţin la nord de Topolniţa), cu numeroase săli de dimensiuni împunătoare şi cu denumiri sugestive: „Sala Urşilor“, „Galeria Comorilor“, „Sala cavourilor“, „Galeria cu bazine“ (cu excepţionala „Feerie a apelor“). Peştera Gura Ponicovei (în zona lacului Porţile de Fier I şi a defileului de la Cazanele Mari), cu numeroase galerii largi, etajate, conţine enorme blocuri de prăbuşire, resturi scheletice ale ursului de cavernă, rezervaţie speologică. Bulba (la 4 km sud-vest de Baia de Aramă), formată dintr-o reţea de galerii dispuse pe 3 niveluri, greu accesibilă.

Chei şi defilee

Defileul Dunării de la Clisura Cazanelor - o succesiune de lărgiri şi îngustări („clisuri“) determinate de alternanţa rocilor. Din întregul defileu, zona Cazanelor este cea mai spectaculoasă. Aval de bazinetul Dubovei, pe o lungime de 3,6 km, se desfăşoară Cazanele Mici (150 - 350 m lăţime), iar amonte-Cazanele Mari (3,8 km lungime şi 200 - 350 m lăţime). Calcarele din zona Cazanelor Dunării au favorizat dezvoltarea formelor de relief carstic: versanţii abrupţi, coline, numeroase peşteri (Ponicova, Veterani, Fluturilor).

Lacuri

Porţile de Fier I, construit împreună cu vecinii iugoslavi, format în spatele unui baraj de beton având o înălţime maximă de 60 m, se extinde şi în judeţul Caraş-Severin şi chiar mai departe, pe teritoriul sârbesc. Porţile de Fier II, lac de acumulare, în arealul comunei Gogoşu, este construit tot în colaborare cu ex-Iugoslavia. Pe lângă valoarea lor economică, aceste lacuri constituie şi puncte de atracţie turistică prin frumuseţea peisajului de pe malurile lor.

Rezervaţii şi monumente ale naturii

Podul natural de la Ponoare, (la 5 km sud-vest de Baia de Aramă), formă carstică unică la noi în ţară, reprezentată de o uriaşă boltă. Aceasta s-a format prin prăbuşirea pereţilor unei peşteri de mari dimensiuni rezultând un peisaj inedit. Împreună cu complexul carstic din jur (peşteri, văi) formează o interesantă rezervaţie geologică. Pădurea de liliac de la Ponoare, (la 4 km sud-vest de Baia de Aramă), rezervaţie botanică, reprezentând un unicat în România (datorită climatului umed şi blând), aici având loc anual manifestări folclorice. Alte rezervaţii şi monumente ale naturii: Pădurea Stârmina de la Hinova, formată din plantaţii de salcâm ce cresc pe terenuri nisipoase, Izbucul Izverna.

Vestigii istorice

Podul lui Traian de la Drobeta Turnu-Severin, construit peste Dunăre, din ordinul împăratului Traian, de celebrul arhitect al antichitatii, Apollodor din Damasc. Este un pod de mari proporţii care a înlesnit trecerea romanilor în vederea cuceririi Daciei. Astăzi se observă doar piciorul de pe malul Dunării. Ruinele castrului roman Drobeta de la Drobeta Turnu-Severin, lângă Podul lui Traian, castru de mari dimensiuni ce avea rolul de a asigura dominaţia şi controlul romanilor la Dunăre. Datează din sec. II - V, din vremea împăraţilor Traian, Constantin şi Justinian. Azi se mai văd urme ale camerelor de locuit, altarului, termelor, depozitelor. Alte vestigii istorice: Ruinele cetăţii Severinului de la Drobeta Turnu-Severin, puternică cetate medievală, renumită în sec. XIII - XVI, Turnul lui Justinian („Turnul Theodorei“) de la Drobeta Turnu- Severin (sec.VI), azi doar ruine, Ruinele Cetăţii romane Dierna de la Orşova.

Edificii religioase

Mănăstirea Gura Motrului din comuna Butoieşti, monument de arhitectură veche, întemeiată între 1512 - 1521 de Harvat, logofăt în vremea lui Neagoe Basarab. Biserica actuală a fost construită în 1653, în stil moldovenesc, de vornicul Preda Brâncoveanu. În prezent găzduieşte un muzeu cu obiecte religioase. Mănăstirea Strehaia, valoros monument istoric, ctitorie a lui Matei Basarab din 1645. Biserica a fost refăcută în 1690 de Constantin Brâncoveanu. Deţine picturi murale din sec. XVIII - XIX. A fost unul din punctele strategice ale mişcării din 1821. Mănăstirea Vodiţa de la Drobeta Turnu-Severin, în cartierul Vârciorova, unul dintre cele mai vechi monumente de artă feudală românească. Ctitorie a călugărului Nicodim (1364 - 1370), a fost ridicată cu cheltuiala lui Vladislav I, domn al Ţării Româneşti. În sec. XVIII a căzut în ruină. În 1990 a început refacerea ei după modelul celei iniţiale.

Edificii culturale

Muzeul regiunii „Porţile de Fier“ de la Drobeta Turnu-Severin, cu secţii de istorie (peste 50.000 de exponate privind bogatul trecut al ţinutului), etnografie, artă plastică, ştiinţele naturii (include şi un interesant acvariu). Cula lui Tudor Vladimirescu de la Cerneţi, muzeu memorial dedicat vieţii lui Tudor Vladimirescu, conducătorul mişcării revoluţionare din 1821. În această culă (casă întărită) au fost depozitate muniţiile utilizate în timpul revoluţiei.

Monumente şi statui

Monumentul lui Traian din Drobeta Turnu- Severin, cinsteşte memoria celui care a extins civilizaţia romană la nordul Dunării. Este realizat în 1906 de sculptorul D. Franassovici. Statuia lui Decebal din Drobeta Turnu-Severin, în amintirea viteazului dac, care a preferat să se sinucidă decât să se predea cuceritorilor romani. Statuia lui Apollodor din Damasc din Drobeta Turnu-Severin, omagiază pe celebrul arhitect care a trăit între 60 d.Hr - 125 d.Hr şi a realizat una dintre cele mai mari construcţii ale lumii antice.
   
Search engine TURISM ROMANIA ! Cazare Director web SEO Romania Afaceri si finante Agentii de turism div id="google_translate_element">